mbițiile revanșiste și imperiale ale Rusiei s-ar putea să nu se oprească la Ucraina. Dacă forțele ruse nu sunt înfrânte în Ucraina sau retrase de eventualii noi conducători ai Kremlinului, Moscova ar putea ataca alți vecini post-sovietici. Occidentul s-ar putea confrunta cu limite în ceea ce privește măsura în care i-ar putea ajuta să contracareze astfel de atacuri, se spune într-o analiză făcută de William Courtney, fost ambasador al SUA în Kazahstan și Georgia și consilier principal la Comisia Helsinki din SUA, în The Hill.
Pe măsură ce represiunea a crescut sub președintele Vladimir Putin și Rusia a devenit mai autocratică, comportamentul rus a devenit mai imperial și revanșard, nu în ultimul rând în Ucraina, conflict care va împlini un an pe 24 februarie. Dar ambițiile expansive ale Moscovei pot fi și mai mari.
În 2005, Putin a numit colapsul sovietic „cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului”. În 2008, premierul de atunci Putin i-a spus președintelui George W. Bush: „ Ucraina nici măcar nu este o țară”. În curând, Rusia a invadat Georgia și și-a afirmat „ interese privilegiate ” în regiunea mai largă. În 2014 și la scară mai mare în 2022 , Rusia a invadat Ucraina. În 2022, Putin a susținut că înainte de domnia președintelui Nursultan Nazarbayev, „ kazahii nu au avut niciodată statutul de stat”. În 2016, Putin a susținut că granița Rusiei „nu are sfârșit”.
Nu e de mirare că vecinii își fac griji. Au motive să se teamă unde ar putea lovi Rusia lui Putin, mai ales dacă conducătorii revanchiști rămân la Kremlin sau invadatorii vor prevala în Ucraina.
Unde ar putea apărea noi amenințări rusești?
Țările baltice : Pretinzând o misiune de a proteja rușii oriunde, Moscova ar putea încerca să pună mâna pe Estonia cu enclava sa etnică rusă Narva, sau Letonia, unde etnicii ruși reprezintă un sfert din populație. Rusia ar putea încerca să invadeze Lituania, un vecin care nu este prietenos cu Rusia, găzduit între Kaliningradul și Belarusul hiperînarmați. Deoarece țările baltice nu au adâncime geografică, Kremlinul ar putea crede că forțele ruse le-ar putea lua înainte ca întăririle NATO să sosească și să învingă orice încercare de a le recupera.
Belarus : Probabil șocat de protestele de stradă larg răspândite din 2020, Kremlinul ar putea încerca să aprofundeze supunerea prin absorbția Belarusului. Putin ar putea fi supărat că, în ciuda faptului că are un dictator prietenos, Belarus refuză să trimită trupe în Ucraina sau să găzduiască o bază aeriană rusă. Kremlinul ar putea calcula că l-ar putea înlătura pe președintele Alexander Lukașenko și ar putea prelua controlul sau anexa Belarus fără intervenția occidentală. Moscova ar putea să-și facă griji că va declanșa mai multe proteste.
Moldova : În februarie, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a avertizat că Moldova democratică ar putea deveni „următoarea Ucraina”. Trupele ruse ocupă deja Transnistria separatistă . Dacă Rusia nu a capturat sudul Ucrainei până la granița cu Republica Moldova, ar putea prezenta riscuri în organizarea unei invazii mai mari împotriva unei țări legate de Occident și la granița cu România, stat puternic în NATO.
Georgia: Dacă Rusia ar pune mâna pe coasta Mării Negre rămase sub controlul Georgiei, ar controla accesul pe mare pentru mărfurile care circulă către și dinspre China, Asia Centrală și Caucazul de Sud. Kremlinul ar putea vedea Georgia democratică, în ciuda legăturilor cu Occidentul, ca departe de cea mai mare parte a Europei și vulnerabilă.
Kazahstan: Forțele ruse ar putea încerca să invadeze regiunile de nord ale Kazahstanului , care găzduiesc minorități slave semnificative. Revanșarzii ruși au cerut de multă vreme încorporarea acestor zone, la fel ca și regretatul disident sovietic Alexander Soljenițîn. Kremlinul ar putea considera Occidentul ca incapabil să facă mare lucru pentru a ajuta Kazahstanul îndepărtat să respingă o invazie. Forțele de menținere a păcii din cadrul Organizației Tratatului de Securitate Colectivă condusă de Rusia au intervenit pentru a ajuta la înăbușirea protestelor din Kazahstan anul trecut.
Energia din zona Caspică: Rusia ar putea încerca să capteze activele energetice din Caspică în Azerbaidjan, Kazahstan și Turkmenistan. Spre deosebire de alte posibile acaparari de terenuri, Kremlinul ar putea crede că aceasta ar fi un avantaj financiar. O armată navală rusă din Marea Caspică ar putea lovi ținte de coastă și ar putea ajuta la protejarea activelor energetice de daune colaterale. Kremlinul s-ar aștepta la o opoziție politică occidentală puternică și la sancțiuni mai dure. Dar, în ciuda investițiilor uriașe occidentale în energia Caspică, Kremlinul s-ar putea să nu se aștepte la o intervenție militară la scară largă până acum din partea principalelor surse de putere ale NATO.
Fără îndoială, pentru mperialiștii Rusiei, Ucraina este jocul principal. Dar s-ar putea să-și dorească mai mult. Și ar putea crede că sprijinul militar fără precedent al Occidentului pentru Ucraina nu va fi replicat în altă parte.
Războiul a arătat valoarea antrenamentelor susținute, cu costuri reduse, de către aliații NATO ai trupelor ucrainene, cum ar fi modul de a lupta în moduri descentralizate și agile. Forțele georgiene au beneficiat și ele. Aliații ar putea promova securitatea regională prin antrenarea mai multor forțe din țările post-sovietice prietene.
Soarta vecinilor Rusiei poate depinde în mare parte de rezultatul războiului din Ucraina. Mai ales dacă Kremlinul a reușit să prezinte războiul ca un succes, ar putea fi încurajat să folosească forța împotriva altor vecini. Acesta este unul dintre motivele pentru care Occidentul are interese puternice în retragerea Rusiei din Ucraina și încetarea guvernării revanșiste în Rusia. Occidentul ar putea fi mai îndrăzneț în a afirma acest din urmă interes, se spune în analiza din The Hill.