“Acordul cu FMI a determinat crearea unei rocade în ce priveşte datoria României, pentru că a crescut datoria pe termen lung şi a scăzut cea pe termen scurt, însă ne va costa foarte scump. Totuşi, sunt pesimist şi nu cred că-i vom lua pe toţi”, a spus economistul Ilie Şerbănescu.
Analistul imobiliar Ion Radu Zilişteanu a fost de părere că tranşa din a doua jumătate a lui iulie de la Comisia Europeană ar putea să fie singura pe care România o mai poate lua, deşi statul are nevoie de finanţare.
“Statul are necesităţi mari de finanţare, iar cele 1,5 miliarde euro pe care-i vom primi de la Comisia Europeană nu-i vor ajunge nici pe-o măsea. Însă măsurile luate până acum de guvernanţi nu par a duce către realizarea condiţiilor din acordul de finanţare negociat cu FMI, astfel că riscăm să nu luăm restul banilor”, a mai spus Zilişteanu.
El a menţionat că guvernul nu a luat măsuri concrete de reducere a personalului bugetar, iar salariile din sistemul public au crescut, deşi guvernul s-a angajat să le diminueze cu 20% până la finalul anului.
Secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Cristian Pârvan, consideră că guvernul trebuie să ia măsuri serioase pentru ca deficitul bugetar să nu depăşească ţinta asumată de România.
“Guvernul trebuie să ia măsuri serioase, să nu mai meargă numai pe declaraţii de imagine. Deficitul bugetar la finalul anului ar putea depăşi ţinta convenită, după ce cheltuielile cu personalul au crescut, iar veniturile publice nu s-au mărit. Ar trebui, de asemenea, să luăm măsuri de sprijinire a muncii, nu să dăm ajutoare sociale, pentru a reporni economia”, a afirmat Pârvan.
Prin acordul de finanţare externă pe care l-a încheiat cu FMI, România s-a angajat, de asemenea, să creeze o lege unitară de salarizare în sistemul bugetar şi să reformeze sistemul public de pensii.
România a ajuns în luna martie la un acord pentru o finanţare totală de 19,95 miliarde euro pe o perioadă de doi ani, din care 12,95 miliarde euro de la FMI, 5 miliarde euro de la Comisia Europeană, 1 miliard euro de la Banca Mondială şi 1 miliard euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi International Finance Corporation (IFC).
Banii de la FMI merg la BNR, pentru susţinerea rezervei valutare, sumele de la CE şi Banca Mondială sunt destinate acoperirii deficitului bugetar, iar restul de un miliard de euro este pentru bănci, în vederea susţinerii creditării.
Prima tranşă de la FMI, în valoare de 5 miliarde de euro, a fost virată în 6 mai, iar prima tranşă de la Comisia Europeană ar urma să vină la jumătatea lunii iulie.
În cadrul acordului, FMI şi CE au impus României anumite ţinte de respectat, ce vor fi verificate de misiuni ale celor două instituţii.
Misiunea FMI ce va veni la finalul lui iulie va examina datele de la jumătatea acestui an, iar în funcţie de concluziile misiunii va fi deblocată sau nu a doua tranşă din împrumutul de la Fond, de circa 1,9 miliarde euro. În cazul unui rezultat pozitiv, a doua tranşă a împrumutului ar urma să fie virată României în jurul datei de 15 septembrie. De asemenea, CE va face, de asemenea, o evaluare înainte de eliberarea celei de a doua tranşe, în valoare de 1 miliard euro, prevăzută pentru sfârşitul acestui an.
