Deflaţia globală se dezumflă: Se întoarce inflaţia? Răspuns: DA, se întoarce!

Impactul principal se va simţi în China, sub forma reducerii consumului, pentru că preţurile mici la export i-au „ţinut” în joc pe exportatorii americani cu preţuri… şi mai mici. Asta va însemna un yuan mai slab, aşteptări mai pronunţate de inflaţie aici, apoi la nivel global, ceea ce este, până la urmă, sfârşitul clasic al acestei serii de reacţii şi confirmă principala mea teorie macro:

Suntem martorii unei schimbări masive de paradigmă macro, de la „bani uşori” pe timpul recesiunii, la „bani din elicopter”.

Aceasta e valoarea PPI YoY a Chinei (acum pozitivă), corelată cu indicele inflaţiei OECD – în mod evident, China a jucat un rol important în această dezinflaţie şi este motivul pentru care ne pregătim de inflaţie, în pofida unei relaxari cantitative masive.

Mai departe, va fi esenţial să înţelegem de ce preţurile în scădere ale Chinei au menţinut starea de „să ne prefacem şi să amânăm”, cu atât mai mult cu cât preţurile de import din ţări cu deficit net ca SUA, Marea Britanie, Africa de Sud, s-au prăbuşit, făcând loc echilibrării şi chiar îmbunătăţirii puterii de cumpărare, într-un context cu creştere şi câştiguri reduse.

Dacă va fi confirmat, acest trend va fi vestitorul grijilor legate de inflaţie. Pentru mine, e un alt semn al sfârşitului acestui ciclu – aşa cum spunea Albert Edwards, e aproape un „clasic” să vezi cum inflaţia se transformă în… recesiune – când preţurile ating un vârf la care nu mai pot atrage nicio cerere.

Proiecţia noastră macro generală:

Q4 2016 şi Q1 2017 vor aduce înăsprirea politicilor monetare, combinat cu creşterea dobânzii fed în decembrie – acesta va fi vârful de putere al USD şi a slăbuţei creşteri economice pe care o vom vedea în Q4. Poziţionaţi-vă long pe dolarul american vs. valutele pe deficit: TRY, AUD şi CAD.

Equity şi Venit fix: cumpăraţi opţiuni când scade SPX,DAX şi când creşte lira sterlină şi francul elveţian.

În 2017/Q2-Q3, vom vedea primele semne de recesiune în SUA – asta, desigur, va coincide cu un nou ciclu electoral în întreaga lume. Alegătorii se vor duce la urne în Italia, SUA, Olanda, Franţa şi Germania – aşa că luaţi-vă gândul de la sprijin fiscal în această perioadă. Incertitudinea va fi la ordinea zilei.

Puţină lume în piaţă mai crede că doar acum o săptămână Banca Japoniei a schimbat melodia de la „să tăcem chitic, e bine pe termen lung” la „hai să aruncăm bani din elicopter”. Aş spune că este cea mai importantă schimbare de politică de când a început marea criză financiară.

Noua ţintă de inflaţie de 0% pe 10 ani anunţată de Guvernul nipon echivalează cu deschiderea uşii din spate pentru crearea unui nou deficit fiscal prin această metodă de aruncat bani în piaţă. A fixa ţinta la 0% este a da mână liberă premierului Abe să creeze cât deficit pofteşte.

Japonia rămâne liderul experimentelor economice şi de politici monetare – observaţi cum Fed-ul, Banca Angliei şi BCE rămân ani de zile în urma ei. Noua direcţie va fi urmată în răspuns şi de politicile Europei şi SUA, când 2017 ne va duce direct într-o criză economică şi financiară, din moment ce răspunsul monetar „tip Greenspan” a ieşit complet din uz.

Concluzie

Indicele Chinez de Producţie ar putea părea un indicator economic puţin credibil, dar prin preţurile scăzute la export, China a fost un susţinător global al consumului, micşorând şi preţurile la import.

Acum, acest trend produce creşterea inflaţiei, creând necesitatea unei devalorizări şi mai accentuate a CNY, o creştere a îngrijorărilor legate de inflaţie şi o presiune pe băncile centrale de a reduce relaxarea cantitativă. Asta înseamnă preţuri mai mari, creştere economică redusă şi un dolar american mai puternic – adică reţeta perfectă pentru recesiune.

În termeni economici, recesiunea este echivalentul „renunţării la exces” – sunt de acord că lumea are nevoie de o ajustare, de un semnal de alarmă, iar o recesiune poate face asta. O asemenea nouă etapă va aduce fenomene politice masive, probleme noi legate de contractul social şi o volatilitate crescută.

Îl voi lăsa pe Lao Tzu să aibă ultimul cuvânt: „Viaţa e o serie de schimbări naturale, spontane. Nu te împotrivi lor – asta creează numai durere. Lasă realitatea să fie realitate. Lasă lucrurile să decurgă natural, aşa cum îşi doresc ele să o facă.”