Operaţiunile de arbitraj se bazează pe exploatarea diferenţei de preţ a unui activ tranzacţionat pe două pieţe diferite sau a diferenţei dintre cotaţia spot şi cea futures pentru acelaşi activ. Investitorii care fac arbitraj urmăresc cumpărarea pe piaţa mai ieftină şi vânzarea pe cea scumpă a unei cantităţi egale de titluri sau de contracte futures. Brokerii spun că aşteptările negative ale investitorilor, de la începutul acestui an, au făcut ca o mare parte dintre aceştia să mizeze pe vânzarea de contracte futures. Acest lucru a dus la scăderea cotaţiilor futures şi, implicit, la reducerea spreadurilor faţă de preţurile de pe piaţa de acţiuni de la Bucureşti.
“Anul acestea nu prea s-au mai făcut arbitraje, investitorii s-au aşteptat la corecţii pe termen mai lung, iar la cumpărare pe futures nu a mai intrat nimeni puternic, nu a existat o contraparte solidă. Preţurile futures s-au dus, astfel, foarte aproape de cele spot, nu a mai existat decalajul de care speculatorii au nevoie pentru a face astfel de tranzacţii”, a explicat Mihai Mureşian, trader la firma de brokeraj Intercapital Invest.
Chiar dacă au fost puţine, posibilităţi de arbitraj au existat în 2009, în special pe scadenţele din septembrie. "Anul acesta, pe scadenţele martie 2009 şi iunie 2009 nu am găsit posibilităţi avantajoase de arbitraj, diferenţele de preţ fiind reduse. În schimb, un bun exemplu este pe scadenţa septembrie 2009, în cazul contractului futures ce are ca activ suport acţiunile SIF Oltenia. Dacă un investitor ar fi vândut un contract pe DESIF5 în data de 29.04.2009, cu scadenţa în septembrie, la preţul de 0,9188, iar în acelaşi timp ar fi cumpărat 1.000 de acţiuni pe BVB, la preţul de 0,8550 lei, el ar fi avut un câştig de 0,0638 lei/acţiune, deci 63,8 lei pe contract", a spus Anca Dantiş, broker în cadrul societăţii de brokeraj Estinvest. Ea a mai adăugat că, în situaţia menţionată, randamentul obţinut la suma investită ar fi fost de 6,4% până la scadenţă şi 16,6% anualizat.
De regulă, pentru lichidarea arbitrajului se aşteaptă scadenţa, deoarece închiderea poziţiilor futures de către Casa Română de Compensaţie se face la preţul mediu ponderat de la BVB şi, deci, preţurile sunt identice în acea zi, dar există şi posibilitatea de a întâlni pe parcursul scadenţei o astfel de apropiere şi chiar egalitate a preţurilor.
O oportunitate de câştig a oferit şi evoluţia preţului aurului. În data de 3 martie, cotaţia SIBGOLD (contractul ce are ca activ suport raportul dolar/aur) a fost menţinută, pe tot parcursul şedinţei, la 952 dolari/uncie, iar pe piaţa internaţională, aurul a fost tranzacţionat la 924 de dolari, adică o diferenţă de 28 de dolari.
Pentru a putea beneficia de această oportunitate, un investitor trebuia să cumpere pe piaţa spot şi să vândă un număr echivalent de contracte SIBGOLD scadenţe la Sibex.
