Ministerul Apărării Naţionale a solicitat, săptămâna trecută, Ministerului Finanţelor Publice majorarea bugetului instituţiei 2,38% din PIB, potrivit unui comunicat al instituţiei. Motivul: asigurarea dotării Armatei şi îndeplinirea angajamentelor internaţionale. „Ministrul apărării naţionale a făcut demersuri pentru ca procentul să fie cuprins în strategia fiscal-bugetară 2012 – 2014, pentru asigurarea unui nivel corespunzător de dotare a Armatei, pentru asigurarea securităţii naţionale şi pentru ca România să îşi îndeplinească angajamentele internaţionale, în calitate de membru NATO”, se arată în comunicatul MApN.

În acest context, MApN a reamintit faptul că, în conformitate cu responsabilităţile asumate de România faţă de NATO, bugetul Ministerului Apărării Naţionale trebuie să reprezinte 2,38 la sută din PIB. Comunicatul ministerului survine după o declaraţie a preşedintelui Comisiei de Apărare din Senat, Teodor Meleşcanu, care a spus că este neapărat necesară o majorare cu 30-50% a bugetului Armatei din acest an.

Potrivit bugetului pe acest an, bugetul Ministerului Apărării este de 4,8 miliarde de lei, adică sub 1% din PIB. Dacă luăm în calcul previziunea oficială de creştere economică, la anul România va avea PIB de 599 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că, dacă demersul Armatei va avea succes, instituţia va avea un buget de 14,2 miliarde de lei, adică de trei ori mai mare decât în acest an.

Cu această sumă, România îşi va permite să demareze programul de înzestrare cu avioane de luptă care, deşi beneficiază de o decizie în acest sens a CSAT, nu a fost demarat în acest an, din cauza lipsei de bani.

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a aprobat în martie 2010 propunerea MApN de achiziţionare a 24 de avioane multirol americane F 16 în uz. Tranzacţia ar putea costa România circa 1,3 miliarde de dolari, circa 3,8 miliarde de lei.

Ministerul Apărării preciza anul trecut că cele 24 de avioane aprobate de CSAT sunt revitalizate şi complet echipate, iar pachetul cuprinde asistenţă tehnică pentru o perioadă de 3-5 ani şi pachet de suport logistic, simulatoare de zbor, pregătirea personalului navigant şi tehnic, transportul, adaptarea infrastructurii de la sol, muniţia, armamentul, costuri administrative. Avioanele ar mai putea să zboare încă 10-15 ani. Anunţul autorităţilor a stârnit indignarea concurenţilor europeni ai Lockheed Martin, EADS şi SAAB, care ar fi dorit să ofere României Eurofighter Typhoon şi Gripen noi.

România nu a mai avansat însă în discuţii cu partea americană, pentru că bugetul pe acest an nu a inclus sumele pentru achiziţia de avioane de luptă. Recent, potrivit unor surse militare, SUA ar fi de acord să trimită României un document privind eşalonarea unei eventuale plăţi pentru achiziţionarea de avioane F-16 în uz. Dacă partea română va fi de acord, americanii ar urma să transmită oficial o nouă ofertă de achiziţionare de avioane.