La 26 septembrie 2022, mai multe explozii subacvatice misterioase produse la circa 80 de metri adâncime în Marea Baltică au distrus ambele conducte subacvatice ale Nord Stream 1 care transportau gaze naturale din Rusia în Europa și una dintre conductele Nord Stream 2 (care nu era încă operațională). Deși oficialii din Statele Unite, NATO și aliații europeni au dat imediat vina pentru atacuri pe Rusia, aceste acuzații nu au fost susținute de dovezi. La cinci luni după atacuri, o nouă anchetă jurnalistică susține că SUA s-au aflat în spatele exploziilor din urmă cu cinci luni.

Atacuri misterioase

La sfârșitul lunii septembrie a anului trecut, radiodifuzorul național suedez SVT a relatat că seismologii au înregistrat explozii în apropierea conductelor Nord Stream pe parcursul a două zile, după ce în zonă se înregistraseră mai multe scurgeri de gaze.

„SVT poate dezvălui că stații de măsurare atât din Suedia, cât și din Danemarca au înregistrat luni (26 septembrie) puternice explozii subacvatice în aceeași zonă în care au avut loc scurgerile de gaze. ‘Nu există nicio îndoială că este vorba de explozii’, a declarat atunci Björn Lund, profesor de seismologie la Rețeaua seismică națională suedeză, SNSN,” potrivit SVT.

Cele două explozii au avut loc la circa 12 ore distanță una de cealaltă.

După doar o zi, Ministerul danez al Apărării a publicat imagini video cu scurgerile de gaze din gazoductele Nord Stream 1 și 2, înregistrate de un elicopter al marinei.

„Nord Stream 1 are două scurgeri la nord-est de Bornholm, iar Nord Stream 2 are o scurgere la sud de Dueodde. Scurgerile au fost descoperite de unitatea de interceptare F-16 a apărării daneze,” a anunțat Ministerul Apărării de la Copenhaga. „Cea mai mare (zonă) agită suprafața pe un kilometru diametru. Cel mai mic este un cerc cu un diametru de aproximativ 200 de metri,” a precizat armata daneză.

Poliția daneză a declarat atunci că „exploziile puternice” au provocat patru găuri în conducte.

Nord Stream AG, operatorul rețelei, a declarat că trei linii offshore ale sistemului de gazoducte Nord Stream au suferit daune „fără precedent” într-o singură zi.

„Nici o opțiune nu poate fi exclusă în acest moment,” a declarat la vremea respectivă purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, când a fost întrebat dacă sabotajul a fost motivul avariilor.

Nord Stream 1, care constă din două linii paralele cu o capacitate nominală de 27,5 miliarde de metri cubi pe an fiecare, a început să furnizeze gaze direct din Rusia către Germania în 2011.

Nord Stream 2, care merge aproape în paralel cu Nord Stream 1, a fost terminat în septembrie 2021, dar nu a fost lansat niciodată, deoarece Germania a refuzat să îl certifice. Proiectul a fost oprit complet cu doar câteva zile înainte ca Moscova să își trimită trupele în Ucraina, la 24 februarie 2022.

Gazoductul a fost unul dintre punctele fierbinți în războiul energetic din ce în ce mai intens dintre Europa și Moscova de la invazia Rusiei în Ucraina, care a afectat marile economii occidentale și a dus la creșterea prețurilor la gaze.

Conducta era deja finalizată când cancelarul german Olaf Scholz a suspendat certificarea Nord Stream 2 în ajunul războiului din Ucraina, după ce Rusia a recunoscut oficial două regiuni separatiste susținute de Moscova în estul Ucrainei.

Germania a fost puternic dependentă de livrările de gaze naturale din Rusia, dar, de când Moscova a lansat războiul din Ucraina, a încercat să caute alte surse de energie.

Acuzații

Imediat după apariția informațiilor despre atacurile din Marea Baltică, oficialii din SUA, NATO și din mai multe cancelarii europene au arătat cu degetul spre Moscova, fără însă să prezinte dovezi. Deși liderii occidentali nu au acuzat în mod direct Rusia că se află în spatele atacului, UE declarase anterior că Moscova își folosește livrările de gaz ca armă împotriva Occidentului.

Rusia s-a apărat, dând vina pe vestici. Vorbind la Moscova la doar câteva zile după explozii, președintele rus Vladimir Putin a atribuit atacurile „anglo-saxonilor” din Occident, care au trecut de la impunerea de sancțiuni împotriva țării sale la „atacuri teroriste.”

Purtătoarea de cuvânt a Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, Adrienne Watson, s-a grăbit să respingă remarcile lui Putin într-o declarație: „Nu vom lăsa dezinformarea Rusiei să ne distragă atenția nouă sau lumii de la încercarea ei transparent frauduloasă de a anexa teritoriul suveran ucrainean.”

Luna următoare, Ministerul Apărării al Rusiei a acuzat Marina Marii Britanii că le-a aruncat în aer conductele: „Conform informațiilor disponibile, reprezentanții acestei unități (specialiști) ai Marinei Britanice au luat parte la planificarea, furnizarea și implementarea unui atac terorist în Marea Baltică pe 26 septembrie anul acesta – aruncând în aer gazoductele Nord Stream 1 și Nord Stream 2.”

Ministerul britanic al Apărării a negat vehement aceste acuzații într-o declarație care spunea: „Pentru a abate atenția de la gestionarea dezastruoasă a invaziei ilegale a Ucrainei, Ministerul rus al Apărării recurge la traficul de afirmații false de o amploare epică”.

Autoritățile germane, daneze și suedeze au investigat incidentul, dar nu au putut determina cine sau ce a provocat exploziile. Ulterior, într-un material publicat în decembrie, ziarul Washington Post, care este în general favorabil Administrației Biden, a scris chiar că unii oficiali occidentali se îndoiesc că Moscova ar fi responsabilă de atacurile asupra conductelor.

„Nu există nicio dovadă în acest moment că Rusia a fost în spatele sabotajului,” a declarat un oficial european, dând glas evaluării pe care au făcut-o 23 de oficiali din domeniul serviciilor de informaţii şi al diplomaţiei, din nouă ţări, cu care au stat de vorbă jurnaliștii americani. Unii au mers chiar mai departe de atât şi au spus că nu cred că Rusia este responsabilă. Alţii, care consideră în continuare Rusia ca fiind principalul suspect, au declarat că atribuirea fermă a atacului – în cazul oricărei ţări – s-ar putea dovedi imposibilă.

Mai mult, câţiva oficiali occidentali chiar şi-au exprimat regretul că atât de mulţi lideri mondiali au arătat cu degetul spre Moscova, fără a lua în considerare alte ţări sau grupuri extremiste, care ar putea avea capacitatea şi motivaţia de a comite atacul.

Una dintre cele mai vehiculate teorii este aceea că Moscova ar fi avut prea puţin de câştigat de pe urma deteriorării conductelor care alimentau Europa de Vest şi care au generat venituri anuale de miliarde de dolari pentru Rusia. Proiectele Nord Stream au stârnit controverse şi dezbateri timp ani de zile, pentru că făceau Germania şi alte ţări europene dependente de sursele de energie ruseşti. „Raţionamentul conform căruia Rusia a fost cea care a atacat conductele nu a avut niciodată sens pentru mine,” a declarat un oficial vest-european.

Cu aproape o lună înainte de avarii, gigantul energetic rus Gazprom a oprit fluxurile pe Nord Stream 1, la câteva ore după ce G7 a anunţat o viitoare plafonare a preţurilor la petrolul rusesc, măsură menită să afecteze încasările Kremlinului. În timpul președinției lui Putin, Kremlinul a folosit energia ca pe un instrument de influenţă politică şi economică, folosind ameninţarea cu întreruperi de energie pentru a intimida ţările şi a le determina să îi urmeze obiectivele. Nu avea niciun sens ca Rusia să renunţe la această pârghie, au afirmat oficialii pentru Washington Post.

De ce ar sabota rușii conductele care le-au furnizat de ani de zile un flux constant de venituri și care acum, în timp de război, le-au dat putere asupra țărilor membre NATO care deveniseră complet dependente de gazul natural ieftin al Rusiei? s-au întrebat scepticii.

Cu toate acestea, Rusia rămâne un suspect-cheie în atacurile împotriva conductelor, în parte din cauza istoriei sale recente de bombardare a infrastructurii civile din Ucraina şi a înclinaţiei sale pentru războiul neconvenţional, au spus oficialii citați de Washington Post.

Iar câțiva oficialii europeni şi americani, care continuă să creadă că Rusia este cel mai probabil vinovat de atacurile din Marea Baltică, spun că Moscova ar fi avut cel puţin un motiv plauzibil: atacul asupra Nord Stream 1 şi 2, care în acel moment nu generau niciun venit pentru a umple visteria rusă, a demonstrat că gazoductele, cablurile şi alte infrastructuri submarine sunt vulnerabile şi că ţările care au sprijinit Ucraina riscă să plătească un preţ teribil.

Dezvăluiri șocante

Teoria oferită de cancelariile occidentale, care indicau drept Rusia ca suspectul numărul unu în atacurile din septembrie 2022, a fost respinsă de jurnalistul Seymour Hersh, un reporter cu state vechi la Associated Press și New York Times (Hersh a câștigat premiul Pulitzer în 1970 pentru eforturile sale în dezvăluirea masacrului de la My Lai din timpul războiului din Vietnam). Acesta a spus aproape de la început că Statele Unite sunt vinovate de atacurile care au dus la ceea ce a fost probabil una dintre cele mai mari degajări de gaz metan din toate timpurile.

Dar ideea că Administrația Biden ar fi putut orchestra atacurile a fost întâmpinată cu indignare și negări rapide, atât din partea oficialilor americani de rang înalt, cât și a mass-media din Statele Unite, considerată de mulți ca apropiată Casei Albe democrate.

Săptămâna trecută însă, Hersh a susținut încă o dată că SUA s-au aflat în spatele atacurilor din Marea Baltică din toamna anului trecut, fiind ajutată de Norvegia. Într-o postare extrem de detaliată pe pagina sa de pe Substack, el a expus ceea ce a aflat de la o sursă despre care susține că are „cunoștințe directe despre planificarea operațională” a exploziilor.

Ziaristul a scris că scafandrii specializați din US Navy, pregătiți la Diving and Salvage Center din Panama City în Florida, au plasat explozibili controlați de la distanță pe conducte având ca acoperire exercițiile maritime comune NATO în iunie 2022, numite „BALTOPS 22”, despre care a precizat că au fost „extrem de popularizate.”

Hersh a explicat că în decembrie 2021 au început o serie de întâlniri extrem de secrete pe această temă. Printre participanți s-au numărat oficiali de rang înalt ce aparțineau Șefiilor de Stat Major, CIA și Departamentele de Stat și Trezorerie. „Ceea ce a devenit clar pentru participanți,” a afirmat sursa sa, „este că (consilierul pentru securitate națională Jake) Sullivan a sugerat ca grupul să vină cu un plan pentru distrugerea celor două conducte Nord Stream – și că el a îndeplinit dorințele președintelui.”

„Decizia lui Biden de a sabota conductele a venit după mai bine de nouă luni de dezbateri extrem de secrete în interiorul comunității de securitate națională a Washingtonului, despre cum să atingem cel mai bine acest obiectiv,” potrivit lui Hersh. „În mare parte a acestei perioade, problema nu a fost dacă să îndeplinească misiunea, ci cum să o ducă la îndeplinire fără nici un indiciu clar despre cine era responsabil.”

Jurnalistul a precizat că comentariile publice făcute de președintele Biden și de câțiva alți oficiali ai administrației sale au subliniat interesul SUA de a pune capăt proiectului energetic rusesc cu mult înainte ca exploziile să aibă loc.

De exemplu, Hersh citează o declarație din ianuarie 2022 a purtătorului de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, care afirmase pentru NPR: „Vreau să fiu foarte clar: dacă Rusia invadează Ucraina într-un fel sau altul, Nord Stream 2 nu va merge mai departe. Nu am de gând să intru în detalii. Vom colabora cu Germania pentru a ne asigura că (proiectul) nu va merge mai departe.”

Ulterior, la o conferință de presă comună cu cancelarul german Olaf Scholz în luna februarie a anului trecut, Biden le-a spus reporterilor: „Dacă Rusia invadează – asta înseamnă că tancuri sau trupe trec granița cu Ucraina, din nou, atunci nu va mai exista Nord Stream 2. Îi vom pune capăt”.

Întrebat de un reporter: „Dar cum veți face asta exact, deoarece proiectul și controlul proiectului sunt sub controlul Germaniei?” președintele american s-a mărginit să afirme: „Vom face, vă promit, vom putea să o facem.”

O purtătoare de cuvânt a Casei Albe, Adrienne Watson, a descris teoria lui Hersh drept „o ficțiune falsă și completă,” în timp ce purtătorul de cuvânt al CIA, Tammy Thorp, a precizat: „Această afirmație este în mod complet și pe de-a-ntregul falsă.”

Concluzia. Identitatea celor care au ordonat, planificat și executat atacurile împotriva conductelor Nord Stream din Marea Baltică din septemebrie 2022 ar putea să nu fie aflată niciodată. Arătată cu degetul, Moscova a negat vehement că s-ar afla în spatele „actului de sabotaj sfidător şi periculos” pentru care a fost acuzată de vestici. Dezvăluirile jurnalistului Seymour Hersh au indicat un nou vinovat plauzibil: Statele Unite. Casa Albă și CIA au respins însă acuzațiile, considerându-le drept „false” de la cap la coadă. Așa cum a scris însă și Washington Examiner, o publicație în general critică la adresa Administrației Biden, „în ciuda dezmințirilor fără echivoc, este clar că guvernul SUA a avut motivația, oportunitatea și mijloacele de a efectua această operațiune. Poate că teoria lui Hersh nu ar trebui respinsă atât de ușor”.