Întrebat despre relaţia României cu Rusia, ministrul Teodor Baconschi a declarat vineri, pentru NewsIn, că partea română doreşte ca aceasta să fie una normală, funcţională, bazată pe respect reciproc şi pe recunoaşterea intereselor fiecărei părţi. “Suntem preşedinţi în exerciţiu ai OCEMN pentru şase luni şi, în acest format de cooperare regională, sperăm ca partea rusă să contribuie la redinamizarea acestei organizaţii”, a menţionat şeful diplomaţiei române, aflat la conferinţa de securitate care are loc la München în perioada 4-6 februarie.
Baconschi a adăugat că partea română aşteaptă, în urma unor semnale pe care le-a transmis, o reacţie în ceea ce priveşte dorinţa Federaţiei Ruse de a coopera pe plan politic, diplomatic şi în special pe plan economic. “Dialogurile economice comune pot fi o bună bază pentru un dialog politic fluent”, a conchis ministrul Teodor Baconschi, care a făcut referire şi la recenta vizită la Bucureşti a preşedintelui Lukoil.
Preşedintele Traian Băsescu l-a primit joi la Palatul Cotroceni pe preşedintele companiei ruse Lukoil, Vagit Alekperov, acesta prezentându-i şefului statului intenţiile de dezvoltare pe piaţa românească, într-o întâlnire la care a participat şi ambasadorul Rusiei la Bucureşti, Aleksandr Ciurilin.
Potrivit unui comunicat al Preşedinţiei, preşedintele Traian Băsescu a exprimat deschiderea autorităţilor române faţă de investiţiile străine, apreciind faptul că Lukoil a investit până în prezent peste 1 miliard de dolari în ţara noastră.
Arestarea diplomatului român Gabriel Grecu la Moscova, în august anul trecut, sub acuzaţia de spionaj a intervenit într-un moment în care relaţiile dintre România şi Rusia erau oricum încordate. Preşedintele României nu a mai fost la Moscova de la începutul primului său mandat, în 2005, an în care Traian Băsescu s-a dus de două ori în Federaţia Rusă. Pe de altă parte, Moscova a criticat, în ultimii ani, amplasarea bazelor militare americane pe teritoriul României, după cum, în repetate rânduri, partea română a criticat decizia Rusiei de a-şi mentine prezenţa militară în Transnistria, afirmând că prezenţa militară rusă ar putea consolida poziţiile autorităţilor nerecunoscute de la Tiraspol. Preţul mare de livrare a gazului rusesc pentru România a fost, de asemenea, un subiect amplu dezbătut.
Ministrul de externe Teodor Baconschi i-a spus în septembrie anul trecut omologului său rus, Serghei Lavrov, lângă care a stat în timpul Consiliului NATO-Rusia desfăşurat la New York, că trebuie să aibă o întâlnire directă, calmă, aşezată, cu toate cărţile pe faţă, iar şeful diplomaţiei de la Moscova a fost de acord.
Pe de altă parte, întrebat, vineri, despre momentul simbolic al reuniunii din Germania la care participă – sâmbătă intră în vigoare noul tratat START, iar la Munchen va avea loc schimbul de instrumente de ratificare a tratatului – ministrul Teodor Baconschi a menţionat că acordul START este considerat de toată lumea drept o evoluţie pozitivă, un mare succes diplomatic. “Sigur că trebuie să avem acelaşi grad de atenţie şi asupra reducerii armamentelor convenţionale, şi asupra arsenalului nuclear”, a notat ministrul român de externe. El a adugat că acordul START este baza unei resetări a relaţiei în primul rând americano-ruse, dar şi în cadrul NATO există o abordare constructivă. “Şi la summitul de la Lisabona s-a pus problema unei compatibilizări a celor două sisteme de apărare antirachetă în cazul în care Federaţia Rusă doreşte să se implice în acest sistem”, a reamintit şeful diplomaţiei române.
Teodor Baconschi a mai spus că la reuniunea din Germania s-a pus din nou în discuţie, prin discursul susţinut de secretarul general al NATO, Anders Fogh Ramussen, ce face Europa, dacă reuşeşte ea să construiască un pilon de securitate şi apărare comună în cadrul NATO. “Secretarul general a pledat din nou pentru conceptul de ‘smart defence’, mai puţine resurse, dar o mai bună coordonare politică şi mutualizarea mijloacelelor militare de care dispun statele membre pe versantul european al Alianţei”, a menţionat ministrul român de externe.
El a adăugat că la conferinţa de la Munchen au fost abordate, în egală măsură, toate temele pe care deja noul Concept Strategic al NATO le reflectă, fie că este vorba despre riscuri balistice, de proliferare nucleară, de securitatea cibernetică împotriva atacurilor etc. “Există un sentiment al urgenţei în ceea ce priveşte mobilizarea părţii europene a NATO, pentru că, aşa cum vedem, lucrurile se schimbă în imediata vecinătate a Alianţei şi e nevoie de acţiune”, a arătat şeful diplomaţiei române.
