Deşi scăderea numărului de salariaţi din sectorul financiar afectat grav de criză ar fi trebuit să ducă la micşorarea salariilor, oferta de locuri de muncă fiind inferioară cererii, totuşi în cazul mai multor bănci de pe Wall Street a avut loc o mişcare inversă.
Astfel, la Goldman Sachs, cheltuielile din al doilea trimestru arată o creştere de peste 47% a cheltuielilor de personal (salarii şi beneficii) faţă de trimestrul similar din 2008, în timp ce forţa de muncă s-a diminuat în acest interval cu 16%.
La JPMorgan, una dintre primele bănci americane după active, opţiunile acordate salariaţilor de a cumpăra acţiunile băncii (stock-options) ca formă de remuneraţie au crescut în primul semestru cu 21% faţă de aceeaşi perioadă din 2008.
Cele două bănci, care au beneficiat de sprijin din partea statului, au rambursat Washingtonului finanţările acordate anterior.
La rândul său, Wells Fargo, care nu a rambursat însă integral datoria către stat, şi-a majorat cheltuielile salariale în al doilea trimestru, ca urmare a "remuneraţiilor variabile mai ridicate acordate în activităţi de credit ipotecar, brokeraj şi investiţii bancare".
În SUA, băncile care au scăpat de restricţiile impuse de stat în schimbul ajutorului financiar pot acţiona după bunul plac în ce priveşte bonusurile, considerate de unii analişti drept o cauză parţială a crizei financiare mondiale, deoarece guvernul american a renunţat în iunie să reglementeze acordarea de remuneraţii de către firme şi mai ales de către bănci.
Şeful FMI, Dominique Strauss-Kahn, spunea că "pe măsură ce sectorul financiar va ieşi din criză, o mentalitate de tipul ‘să acţionăm ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat’ ar putea împiedica realizarea unor progrese reale în problema bonusurilor".
Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, declara, însă, că europenii ar trebui să acţioneze singuri în chestiunea limitării remuneraţiilor acordate de bănci, dacă americanii nu acceptă ideea.
Barroso a menţionat că europenii trebuie să se bată pentru a obţine o limitare a bonusurilor oferite de bănci, care au contribuit la declanşarea crizei actuale, însă a admis că nu este sigur de rezultatul summitului G20 de la Pittsburgh, din 24-25 septembrie.
Europenii insistă ca americanii să accepte introducerea unor reguli la nivel mondial care să limiteze bonusurile din bănci, însă preşedintele SUA, Barack Obama, s-a pronunţat în mod clar împotriva limitării acestor remuneraţii variabile.
De altfel, chiar şi în cadrul UE există disensiuni asupra acestui subiect, care au ieşit la suprafaţă la reuniunea şefilor de stat şi de guvern de săptămâna aceasta, când UE nu a putut ajunge la un acord, solicitat insistent de Franţa, din cauza opoziţiei Marii Britanii. (NewsIn)
