Împrumuturile statului
Băncile împrumută masiv statul, finanțând „cheltuielile colosale” despre care vorbea recent Marcel Boloș, ministrul finanțelor. În același timp, anunță guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, creditul de consum crește și el substanțial, în ultimele luni. Dacă adăugăm și contextul, marcat de deficite și inflație în creștere, obținem un tablou care trimite către situația din 2007-2008, imediat înainte de declanșarea crizei financiare și în România. Cu o mare diferență: de această dată, băncile împrumută statul din depozitele constituite de populație, nu din resursele de la grupurile-mamă, așa cum se întâmpla în 2008.
Principalul client al băncilor din România în zona de împrumuturi a fost, anul acesta, Statul Român, prin diversele sale structuri, fie că vorbim de Guvern, de administrația locală sau de BNR, arată studiul „UE: Provocări uriașe și constrângeri financiare tot mai severe”, coordonat de Daniel Dăianu, academician și președinte al Consiliul Fiscal. Această situație, deși nefirească pentru o economie de piață în perioade normale, nu are de ce să ne mire având în vederea starea actuală, marcată de deficite în creștere și, deci, de o nevoie tot mai mare de finanțare venită din zona statului. A spus-o, cum nu se poate mai clar, chiar ministrul finanțelor, Marcel Boloș.
„Cheltuielile sunt colosale, atât pe partea de funcționare a instituțiilor statului, cât și pe partea de investiții”, a declarat Boloș, într-un interviu acordat Profit.ro.
Oficialul a anunțat, în acest context, că deficitul bugetar a sărit de 4% la nivelul lunii iulie, ceea ce ne arată că anul 2024 se va încheia cu o gaură bugetară mai mare decât în anul precedent, în ciuda faptului că România este în procedură de deficit excesiv încă din 2020. Amintim că regulile UE impun ca deficitul bugetar al țărilor membre să nu depășească 3% din PIB. România a fost prima țară care a depășit acest nivel, în ultimii ani, trecând peste 3% încă din 2020.
