El spune că pentru creditor este mai profitabil să contribuie la reorganizarea unei afaceri decât la blocarea ei.
“Am avut de-a face cu o remarcă interesantă din partea unei bănci: “noi nu suntem agenţie imobiliară”. Subsuma întreaga filozofie. Nu doresc să înceapă cu vânzări şi ale executări silite pentru că ideea este că un credit trebuie să producă şi pentru bancă. Motiv pentru care nu sunt interesaţi să blocheze toată afacerea. E ca în cazul falimentului: e mult mai interesantă o propunere de reorganizare, în măsura în care e posibilă, decât o lichidare totală. Pentru că gradul de recuperare a datoriilor e maxim 30% şi atunci ce faci?”, a explicat Răzvan Cioromela, specialist în executări silite Boştină & Asociaţii.
Nici Ioana Haţegan, managing partner Haţegan Law Office, nu crede că băncile sunt dispuse să apeleze la executări silite. Ea aminteşte că printr-un contract de finanţare, instituţia de credit are posibilitatea de a controla activitatea firmelor pe care le împrumută, asigurând astfel eficientizarea activităţii.
“Am văzut că noile contracte prevăd riscul politic şi economic. E o clauză şi exhaustivă şi permite băncii să declare scadentă datoria şi teoretic să pornească executarea silită. Cu toate acestea eu cred că foarte rar se întâmplă ca banca să facă uz de acest mecanism contractual care e reglementat în favoarea ei. Va încerca să joace rolul activ pe care oricum îl are în acelaşi contract”, crede Ioana Haţegan, managing partner Haţegan Law Office.
