“Obiectivul acestei vizite este legat de consolidarea cooperării bilaterale. Cu această ocazie voi semna cu preşedintele Turciei o declara?ie de parteneriat strategic care vizează mai multe domenii: cooperarea în politica externă, cooperare în domeniul militarş i de securitate. Aici, având în vedere că ambele ţări fac parte din sistemului scutului antirachetă, cooperarea este cu atât mai importantă, precum şi valenţele acestei cooperări pentru securitate la Marea Neagră”, a afirmat şeful statului, la declaraţia făcută pe aeroportul Henri Coandă.
Cooperarea economică va ocupa şi ea un loc important în cadrul parteneriatului strategic.
“Un accent deosebit se pune în acest document pe cooperarea economică. România priveşte la Turcia ca pe o piaşă care trebuie dezvoltată şi unde mărfurile româneşti ar putea avea un acces mai mare, chiar dacă, spre exemplu, în primele nouă ale anului, nivelul comerţului bilateral a depăşit 3,5 miliarde de euro, apreciem că piaţa turcă e o piaţă care poate fi dezvoltată în continuare”, a spus Traian Băsescu.
Tot în Declaraţia parteneriatului strategic “se stabilesc priorităţile în cooperarea în domeniul asigurării energiei – fie că vorbim de proiectul Nabucco sau de energie electrică -, protecţia mediului, justiţie şi afaceri interne, în mod deosebit în zona luptei antiteroriste, cultură, educaţie, ştiinţă”, a mai explicat prşedintele României.
Vizita este importantă în condiţiile creşterii economice înregistrate de Turcia în ultimul timp, a arătat şeful statului. Este “o vizită importantă având în vedere în mod deosebit evoluţia economică a Turciei în ultima decadă. Este clar că România trebuie să facă mai mult pentru a-şi reduce dependenţa de oscilaţiile de pe pieţele europene, ceea ce înseamnă că trebuie să dăm atenţie acelor parteneri care pot absorbi mărfuri produse în România”, a explicat Traian Băsescu.
Vizita de stat de două zile are loc la invitaţia preşedintelui turc, Abdullah Gül. În cadrul vizitei, şeful statului român va mai avea convorbiri oficiale cu preşedintele Marii Adunări Naţionale a Republicii Turcia, Cemil Cicek. În prima zi a vizitei, preşedintele Traian Băsescu se va întâlni cu reprezentanţii comunităţii româneşti din Republica Turcia. De asemenea, în cea de-a doua zi, vizita va prilejui participarea şefului statului la un Forum de afaceri turco-român, la Istanbul, precum şi o întrevedere cu Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic al Bisericii Ortodoxe.
Premierului Recep Erdogan, care se reface în urma unei operaţii, probabil “că o să-i fac o vizită prietenească acasă pentru a-i spune sănătate”, a menţionat Traian Băsescu.
În februarie, după o întâlnire bilaterală, la Munchen, cu omologul său turc, Ahmet Davutoglu, şeful diplomaţiei române informa că România şi Turcia îşi propun să construiască un parteneriat strategic şi că lucrează deja la un plan de acţiune.
România are încheiate astfel de parteneriate strategice cu SUA, Franţa, Italia, Marea Britanie, Polonia, Ungaria, Azerbaidjan, iar cu China, Coreea de Sud şi Japonia are “relaţii de parteneriat”.
În aprilie, când s-a aflat în vizită la Ankara, Teodor Baconschi a prezentat părţii turce un proiect politic ce includea un text politic şi un plan de acţiune în vederea încheiererii parteneriatului strategic. În august, potrivit ministrului, partea română încă aşteapta reacţia autorităţilor turce. “Voi discuta şi la reuniunea diplomaţiei (de la sfârşitul lunii august – n.r.) cu ministrul Davutoglu despre acest subiect. Cred că e un proiect aproape finalizat”, a spus ministrul român de externe.
Turcia are în vedere semnarea declaraţiei de parteneriat strategic cu România cu prilejul vizitei pe care preşedintele Traian Băsescu urmează să o facă la Ankara, a declarat ulterior, la reuniunea diplomaţiei româneşti, ministrul turc de externe, Ahmet Davutoglu.
La Adunarea Parlamentară a NATO găzduită de Bucureşti la 8 octombrie, un parlamentar turc a afirmat că Ankara a transmis părţii române un proiect de document privind parteneriatul strategic şi l-a întrebat pe ministrul Baconschi care este reacţia României faţă de propunerile părţii turce. Ministrul a răspuns că România acordă o importanţă deosebită realizării parteneriatului strategic cu Turcia şi doreşte finalizarea acestui proces, iniţiat de Bucureşti.
Şeful diplomaţiei a anunţat apoi, la 22 noiembrie, că România este “foarte aproape” de finalizarea textului parteneriatului strategic cu Turcia.
La sfârşitul lunii octombrie, ministrul Baconschi afirma că în următorul semestru vom asista probabil în relaţiile cu Turcia “la un progres pe care ambele părţi şi-l doresc”.
România urmăreşte şi apreciază “creşterea de profil regional a Turciei”, explica Baconschi într-o emisiune la The Money Channel. Turcia se comportă “excelent”, în pofida crizei, şi are o creştere “de invidiat”, a remarcat ministrul. În plus, Ankara şi-a propus o nouă abordare a relaţiilor regionale – “zero probleme cu vecinii” – o iniţiativă lăudabilă, potrivit Bucureştiului.
Ministrul de externe consideră că România trebuie să-şi întărească legăturile cu Turcia şi în contextul rolului pe care Ankara îl joacă în securitatea energetică europeană. “Contribuţia tehnologică şi politică remarcabilă a Turciei la securitatea energetică europeană este clară, de aceea legăturile noastre trebuie să fie strânse şi întărite în mod constant, inclusiv prin Comunitatea Energetică”, spunea în noiembrie, la un forum energetic, şeful diplomaţiei române.
Întrebat dacă există posibilitatea ca România să preia în regiune – prin poziţie geostrategică, prin resurse şi prin voinţă politică – un rol de partener al SUA care anterior revenea exclusiv Turciei – de unde şi o pretinsă rivalitate -, ministrul Teodor Baconschi a apreciat, într-o emisiune TV, că asumarea acestui rol s-a produs deja, după semnarea acordului pe scutul antirachetă. “Asta presupune o promovare de statut geopolitic al ţării noastre şi e în complementaritate cu Turcia”, a ţinut să precizeze ministrul.
El consideră că Turcia “are un joc regional cu o geometrie destul de subtilă sau brutală, de la caz la caz, însă rămâne un aliat NATO solid” şi va găzdui – decizie luată deja – radarul care corespunde sistemului de apărare antirachetă. Totodată, “Turcia a fost un membru activ, asertiv şi un contributor net la succesul operaţiunii NATO din Libia, aşa încât Turcia şi România pot întări acest cordon sanitar, sperăm ca ele să facă acest lucru şi în anii următori”, a afirmat ministrul de externe.
Potrivit unui material publicat la 17 aprilie de România Liberă, “analiştii de la Moscova şi de la Ankara consideră că în ultima perioadă România şi-a extins prea mult influenţa militară şi energetică la Marea Neagră”. Ankara consideră că România poate schimba echilibrul din zonă cu ajutorul americanilor, atât datorita bazei militare de la Marea Neagră, a proiectului scutului antirachetă, cât şi prin prezenţa militarilor români în Afganistan şi eventual a flotei aeriene dotate cu aparate F-16, pe care preconizează să o cumpere din SUA, scria România Liberă.
În plan politic, România este, totuşi, unul dintre susţinătorii aderării Turciei la Uniunea Europeană, iar în plan economic, cele două ţări au interese comune, în special energetice. Nabucco, cablul electric submarin sau linia de transport de mărfuri “RO-RO” Constanţa-Istanbul sunt câteva dintre proiectele de care s-a vorbit mai mult în ultimul timp, fără a asista, totuşi, la rezultate concrete.
De altfel, Turcia ar avea dub
ii în privinţa demarării cablului submarin Constanţa-Istanbul, declarau, la începutul lunii septembrie, pentru NewsIn, surse apropiate proiectului, care arătau că dificultăţile cu partea turcă pe această temă persistă, în pofida faptului că studiul de fezabilitate – realizat de suedezi – a fost finalizat.
“Proiectul este de importanţă strategică nu numai pentru România, ci şi pentru Turcia. Este în interesul Turciei să fie cât mai interconectată la sistemele UE şi interconexiunea Constanţa-Istanbul are tocmai acest rol, de a lega şi mai puternic Turcia la Europa. Studiul de fezabilitate a fost finalizat, dar există unele dificultăţi. Nu înţelegem dacă sunt de comunicare, de înţelegere cu partea turcă. Practic, cred că în perioada următoare va fi necesar să înţelegem mai bine de ce partea turcă, care este principalul beneficiar al acestui cablu, are dubii privind proiectul”, au afirmat sursele menţionate. Potrivit aceloraşi surse, se va putea trece la etapele următoare în acest proiect în momentul în care partea turcă acceptă studiul de fezabilitate.
Studiul de fezabilitate pentru proiectul cablului electric submarin România – Turcia a costat peste 1,24 milioane de euro şi a fost realizat de firma Vattenfall Power Consultant AB din Suedia, costurile fiind suportate de partea română. La sfârşitul lunii noiembrie, România şi Suedia au decis să impulsioneze proiectul construcţiei cablului submarin Constanţa-Istanbul, în cursul unei vizite efectuate de secretarul de stat Bogdan Aurescu la Stockholm.
Turcia este al cincilea partener economic al României, numărul firmelor turceşti care îşi desfăşoară activitatea în România a atins cifra de 6.000, iar ministrul turc de externe estima, în august, la Bucureşti, că într-o perioadă cât mai scurtă de timp se va atinge obiectivul de 10 miliarde de dolari al schimburilor comerciale.
Agenţia turcă Anadolu scria în august că firmele turceşti îşi vor spori semnificativ investiţiile în stăinătate în 2011, ţări est-europene lovite de criză, precum România şi Grecia, fiind destinaţii principale ale planurilor acestor companii. Sectoarele de interes ar fi cel imobiliar, industria cimentului, a materialelor de construcţie, industria alimentară şi telecomunicaţii.
