Joi, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere prognozele de inflaţie, de la 4,4% la 4,3% pentru acest an şi de la 2,8% la 2,6% pentru anul viitor. Iar revizuirea prognozei de inflaţie a fost realizată luând în calcul un un nou scenariu privind declinul economiei din acest an: 8%, faţă de prognoza anterioară de 4,1%.
“Discutăm despre o contracţie similară celei pe care am derivat-o din discuţiile cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional şi cei ai Uniunii Europene, respectiv aproximativ 8% scădere economică pentru 2009. Scăderea de 8% devine astfel scenariul de bază”, a declarat viceguvernatorul băncii centrale. Precizarea acestuia vine după ce Isărescu a ezitat să avanseze o cifră concretă, preferând formularea “avem scenarii de contracţie între -2% şi -9%”. Practic, această declaraţie vine să susţină ceea ce mediul corporatist anticipase cu ceva timp în urmă. Acum două zile, un alt membru al băncii centrale, Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR Mugur Isărescu, afirma că economia reală s-a pregătit deja de o comprimare a economiei de cel puţin 8%.
Revizuirea prognozei de inflaţie are însă şi o latură negativă, după cum consideră o parte dintre analiştii financiari.
Efectul pozitiv, de temperare a inflaţiei, se bazează însă pe un fundament negativ. “O eventuală temperare a inflaţiei are la bază contracţia cererii, a consumului, fapt care se vede şi în posibila contracţie a economiei de 8%. Totuşi, noi nu vedem nici măcar posibilitatea ca inflaţia să se situeze pe prognoza băncii centrale. Noi vedem o inflaţie de 6,3% în acest an şi de 5,5% în 2010”, consideră Vlad Muscalu, senior economist în cadrul ING Bank România. Inflaţia a urcat cu 0,2% în iunie, faţă de luna mai, în contextul majorării preţurilor la mărfurile nealimentare şi ale serviciilor şi al unei reduceri uşoare a celor la alimente, în timp ce rata anuală a coborât, comparativ cu luna anterioară, de la 5,95% la 5,86%. Dincolo de modificarea prognozei de inflaţie, guvernatorul Isărescu s-a referit şi la alţi indicatori economici.
Guvernatorul băncii centrale este de părere că fundamentele economice externe, anume deficitul de cont curent şi datoria externă pe termen scurt, au înregistrat o îmbunătăţire evidentă, ceea ce a dus la stabilitatea cursului de schimb.
“Fundamentele economice care au determinat reducerea ratingului României şi presiunile asupra cursului au înregistrat o îmbunătăţire evidentă. Mai exact, stabilitatea cursului de schimb are la bază îmbunătăţirea fundamentelor economice externe ale României”, a precizat guvernatorul. Tocmai din aceste motive, banca centrală “nu încurajează o depreciere a cursului de schimb”. O devalorizare a leului ar accentua ajustarea deficitului de cont curent, care pare să fie deja excesivă. Potrivit guvernatorului, principalul factor de incertitudine rămâne evoluţia crizei economice internaţionale.
“Încercăm să fim realişti şi să spunem că sunt atâţia factori încât progrnozele noastre pot să se schimbe. Primul ar fi acela că nu ştim cu suficientă exactitate cum va evolua criza economică globală. Observăm o mare diversitate de previziuni”, a explicat Isărescu.
