Călin Georgescu, candidat independent la alegerile prezidențiale din 2024, a reluat narativele false folosite de propaganda rusă, susținând fără dovezi că NATO intenționează să atace Rusia din România.
Declarațiile sale au fost făcute într-un interviu acordat fostului soldat american Shawn Ryan, cunoscut pentru popularitatea sa pe rețelele sociale, unde are milioane de urmăritori.
Într-o postare pe Facebook, Georgescu a distribuit un fragment din interviu în care afirmă că România este folosită ca platformă pentru o posibilă ofensivă NATO împotriva Rusiei. „Ce se întâmplă acum în România și faptul că nu avem nicio reacție din afară, în special din Statele Unite, arată că ei nu înțeleg ce se întâmplă aici, pentru că dacă folosesc România pe post de intrare către război ce urmează? Nu avem nevoie de război”, a spus Georgescu.
Ce susține fostul soldat, Shawn Ryan
Mai mult, în timpul interviului, fostul soldat Shawn Ryan a concluzionat că baza NATO de la Mihail Kogălniceanu „ar putea fi folosită pentru a conduce o ofensivă majoră în Rusia”. În loc să contrazică această afirmație, Călin Georgescu a susținut-o, afirmând că interpretarea de „ofensivă” este corectă.
Aceste declarații sunt însă complet nefondate și aliniate cu narativele propagate de Kremlin. De-a lungul timpului, oficialii ruși și propaganda rusă au folosit afirmații similare pentru a justifica invazia ilegală a Ucrainei. În 2022, Ministerul de Externe rus susținea că extinderea bazei aeriene Mihail Kogălniceanu ar demonstra presupusa „militarizare neîngrădită a Europei de Est” de către NATO, pregătind o „coliziune” cu Rusia.
Este important de menționat că baza NATO de la Mihail Kogălniceanu are un rol defensiv și face parte din măsurile alianței de consolidare a flancului estic ca răspuns la agresiunea rusă împotriva Ucrainei. Aceste măsuri nu au caracter ofensiv, ci sunt destinate exclusiv protejării statelor membre NATO și menținerii stabilității în regiune.
Declarațiile lui Călin Georgescu, neacompaniate de dovezi și în concordanță cu propaganda rusă, sunt periculoase, mai ales în contextul actual al războiului din Ucraina. Acestea pot contribui la dezinformare și la alimentarea neîncrederii în partenerii strategici ai României, inclusiv NATO. Este esențial ca astfel de afirmații să fie analizate critic și demontate cu argumente bazate pe fapte.
