Pe fondul dificultăţilor economice, consumul populaţiei este mai redus. Producţia industrială a crescut în luna august doar cu 8,9%, comparativ cu aceaşi perioadă a anului trecut. Este mai puţin decât se anticipa de către analiştii economici şi cel mai slab ritm de dezvoltare din mai 2009, când recesiunea mondială se manifesta din plin.
Preşedintele chinez, Hu Jintao, a declarat sâmbătă cu ocazia summitului Apec de la Vladivostok că economia naţională suferă de “lipsă de echilibru, coordonare şi sustenabilitate”. El a subliniat însă determinarea guvernului, spunând că “vom impulsiona cererea internă şi vom menţine un ritm de creştere robust şi stabilitatea preţurilor de bază.”
Investiţiile private în cădere liberă
Bancheri şi oameni de afaceri declară însă că în toate oraşele chinezeşti, dezvoltatorii au redus ritmul de construire la minimum posibil, fără să facă apel la clauzele legate de intrarea în insolvenţă din contractele de creditare angajate de către bănci, ferindu-se de oprirea completă a activităţii şi trecerea în conservare a şantierelor.
În majoritatea locurilor se lucrează în prezent într-un singru schimb, faţă de trei în perioada de boom. Iar aceasta se reflectă în statistica oficială. Investiţiile în active fixe au crescut cu 20,2% în primele opt luni din acest an, comparativ cu perioada similară a anului trecut. Este cel de-al doilea record negativ, doar în luna mai înregistrându-se o cifră puţin mai mică.
Creşterea de 20,2% poate părea un ritm foarte rapid, după standardele occidentale, însă la acest capitol sunt cuprinse de statistica chineză înlocuirea mijloacelor de producţie uzate şi reparaţiile capitale la clădire existente alături de investiţiile noi. De asemenea, datele lunare conţin multe înregistrări duble, care sunt eliminate de statistica chineză când se publică rezultatele anuale.
Avalanşă de credite neperformante
Cu toate că pentru prima dată în ultimele 15 luni, Guvernul de la Beijing a majorat cheltuilile de investiţii, comparativ cu cele efectuate în luna august a anului trecut, ritmul la nivel naţional a scăzut. Sfîrşitul lui 2011 şi primele luni din 2011 au fost caracterizate de o reducere a investiţiilor făcute de oficialităţile de la Beijing, pe măsură ce programul se stimulente economice lansat în plină criză îşi epuiza resursele alocate.
Menţinerea pe plus a investiţiilor se datora cheltuileilor autorităţilor locale. Însă şi acestea s-au dimuat ajungând în luna august la cea mai mică creştere din ultimii 11 ani. Iar investiţiile făcute de autorităţile locale sunmt de 18 ori mai mari decât cele care depind de bugetul naţional.
Municipalităţile din întreaga Chină s-au împrumutat masiv la bănci în ultimii ani, confruntându-se în prezent cu dificultăţi la plata ratelor scadente. Pentru a înrăutăţi şi mai mult situaţia, declinul pieţei imobiliare afectează principala sursă de venit a primăriilor, dezvoltatorii neriscând achiziţia de tereneuri pentru construcţii noi.
Statistica oficială arată o stabilitate relativă a preţurilor apartamentelor noi, însă analize private ale pieţei arată o scădere accentuată a preţurilor. Iar numărul de tranzacţii imobiliare s-a diminuat într-un ritm şi mai alert, ceea ce pune sub presiune evoluţia viitoare a preţului.
Chinezii preferă economisirea
Şi ceilalţi macroindicatori arată o deteriorare evidentă a celei mai dinamice economii din lume. Cifra de afaceri din retail au avansat luna trecută cu 13,2% faţă de august 2011, menţinând cel mai scăzut ritm din această vară. la aceasta a contribuit şi rata redusă a inflaţiei.
Preţurile de producţie s-au redus cu 3,5%, un declin neaşteptat şi pentru analiştii economici. Aceasta demonstrează acceptarea unor discounturi semnificative acceptate de către companiile care sunt forţate să-şi golească marfa din depozitele supraticsite.
Pentru consumatori, inflaţia a crescut uşor în august, la 2%, de la 1,8% în iulie pe fondul scumpirilor alimentare. presiunea inflaţionistă creează greutăţi executivului în încercarea de stimula economia fără ca preţurile să explodeze.
Economiştii anticipau chiar înainte de comuncarea datelor statistice o creştere economică de 7,3% pentru acest an, sub ţinta de 7,5% asumată de Guvernul de la Beijing. Pe lângă cererea internă tot mai redusă, în special pentru apartamente şi maşini, China se confruntă cu o absorbţie rot mai mică pieţelor externe, în special cea europeană. Aceasta a creat o criză de supraproducţie, a cărei efecte trebuie rapid înlăturate.
Oficialii chinezi anunţă programe de susţinere a exporturilor. Au permis deprecierea yuanului cu 1% în raport cu dolarul, principala valută în care se măsoară exportrile chineze.
Premierul Wen Jiabao a declarat după o vizită în zonele din sudul Chinei, care deţin cea mai mare pondere în total exporturi că până la sfârşitul lunii septembrie vor fi anunţate noi măsuri de susţinere a producţiei industriale. Cotidianul China Daily, citând surse guvernamentale, dezvăluie o parte din pachetul de măsuri ce va fi publicat cel mai probabil la jumătatea lui septembrie: returnări de impozite, reduceri ale asigurărilor, acordarea de credite preferenţiale şi alte facilităţi fiscale.
Investiţii bugetare mai mari ca PIB-ul României
China a aprobat programul de construire a 2.018 km de şosele şi autostrăzi, ceea ce a atras după sine cea mai mare creştere bursieră din ultimele opt luni. Optimismul investitorilor şi-a revenit ca urmare a stimulentelor substanţiale pentru dezvoltarea economică a Chinei.
De asemenea guvernul şi-a declarat susţinerea pentru construirea a nouă uzine de tratare a apelor reziduale, cinci porturi şi depozitele aferente plus modernizarea a două canale navigabile, conform unui anunţ postat pe site-ul Comisiei Naţionale pentru Dezvoltare şi Reformă din această ţară.
Acesta vine la doar la o zi distanţă după ce fuseseră aprobate alte proiecte mari pentru 18 oraşe, care constau în noi linii de metrou, construirea de căi ferate şi asigurarea stocului de terenuri pentru dezvoltări imobiliare în oraşe precum Guangzhou, Hangzhou, Beijing şi Shanghai.
Analiştii consideră că susţinerea investiţiilor în infastructură reprezintă un semnal evident pentru accelerarea dezvoltării, Sconomiştii de la HSBC Holdings apreciază că efortul financiar al guvernului de la Beijing înseamnă o creştere, în termeni anualizaţi, de peste 20% a investiţiilor în infrastructură, faţă de 15% la cât sunt apreciate în prezent.
În total, China a aprobat săptămâna trecută 60 de proiecte de infrastructură, în încercarea de a susţine o economie ameninţată cu cea mai importantă încetinire din ultimii trei ani. Aceste proiecte se ridică la peste 1.000 de miliarde de yuani (160 de miliarde de dolari), sau 2,1 din PIB-ul Chinei.
Investiţiile sunt pilonul de bază al modelului de creştere economică chinez, ele contribuind cu 54,2% din expansiunea de 9,3% înregistrată anul trecut.
Totuşi, speriată de experienţa din anii 2008/2009, când măsurile de stimulare luate de Beijing, de 4.000 de miliarde de yuani, au făcut ca ţara să evite o recesiune prelungită însă au dus la acumularea masivă a creditelor neperformante, China abordează de această dată cu prudenţă planurile de cheltuieli.
Şi analiştii au cerut precauţie. Agenţia de rating Standard& Poor’s a anunţat luna trecută că statul asiatic ar putea permite noi stimulente fiscale, însă acesta riscă să facă investiţii proaste.
