Câteva EXPLICAȚII din BNR despre ULTIMA DECIZIE de impact luată de BNR

Spre finele săptămânii trecute, Consiliul de Administrațiie al BNR a decis, cam pe neașteptate, să reducă rata dobânzii de politică monetară, de la 1,5% la 1,25%, după ce în 2020 a mai redus-o în mod gradual, de la 2,5% la 1,5%. Această abordare a generat în spațiul public discuții cu privire la nivelul actual al dobânzii de politică monetară a BNR, la ritmul de scădere și măsura în care acestea sunt adecvate pentru sprijinirea revenirii economiei. Unele opinii s-au conturat însă prin promovarea de cifre distorsionate sau prin comparații nepotrivite cu situația din alte țări.

 

 

Mitocănie maximă! Soții Trump îl pun pe șeful servitorilor Casei Albe să-i întâmpine pe soții Biden

 

 

La câteva zile după ce s-a discutat intens pe această temă, Valentin Lazea, economistul șef al BNR făcut câteva precizări, în OpiniiBNR.ro, despre ultima măsură a Băncii Centrale. Conform acestuia, abordarea graduală de reducere a ratei dobânzii de politică monetară a fost cea mai potrivită pentru România, având în vedere următoarele:

– pre-existența unor mari dezechilibre economice, reflectate în deficitul bugetar și în deficitul de cont curent, precum și în rating-ul de țară;

 

 

Orban le răspunde liberalilor care îi cer demisia: Până la următorul congres eu sunt președinte

 

 

riscurile pe care o conduită de reducere mai agresivă a dobânzii de politică monetară ar fi avut-o în materie de depreciere a cursului valutar și de recrudescență a inflației;

Potrivit estimărilor, câștigurile în materie de costuri de finanțare pe care o eventuală reducere mai abruptă a ratei dobânzii de politică monetară le-ar fi generat ar fi fost în întregime anulate de deprecierea cursului valutar; statul român ar fi ajuns să plătească mai mult pentru finanțarea externă, la care s-ar fi adăugat un echilibru macroeconomic deteriorat, a spus Lazea.

La finele anului 2019, în materie de deficit bugetar, România înregistra un deficit de -4,4 la sută din PIB; Ungaria -2,1 la sută din PIB; Polonia -0,7 la sută din PIB, în timp ce Republica Cehă avea un surplus bugetar de 0,3 la sută din PIB.

Similar, la finele anului 2019, când deficitul de cont curent al României era de -4,7 la sută din PIB, Republica Cehă și Ungaria aveau un deficit de cont curent de -0,3 respectiv -0,2 la sută din PIB, iar Polonia înregistra surplus de cont curent (de 0,5 la sută din PIB).

Rezultatul acestor politici prudente au fost rating-uri de țară mult mai bune în cazul acelor trei țări decât în cazul României. De exemplu, rating-ul Standard & Poors este în prezent de AA- (stabil) în cazul Cehiei, A- (stabil) în cazul Poloniei, BBB (stabil) în cazul Ungariei, față de BBB- (negativ) în cazul României.

La rândul său, rating-ul de țară se reflectă în dobânzile percepute. Dar, având în vedere cele de mai sus, putem afirma că România se împrumută la un cost rezonabil. De exemplu, pentru obligațiunile în euro cu scadență 5 ani emise de România, la finele anului 2020 randamentul era de aproximativ 0,45 la sută, față de Ungaria (0,06 la sută), Cehia (-0,27 la sută) sau Polonia (-0,28 la sută) pe piața secundară, a mai spus Lazea.

 

Reducerea ratei dobânzii de politică monetară lasă mai mulți bani la dispoziția băncilor și, prin urmare, fapt ce va impact pozitiv mediul de afaceri pentru că are acces mai facil la finanțare, în această perioadă de criză economică.

 

 

 

 

Ultimele Articole

Articole similare

Parteneri

Loading RSS Feed