Până la sfârşitul lunii septembrie 2010, ţările UE vor trebui să prezinte planuri pentru diversificarea reţelelor de care dispun şi pentru a răspunde situaţiilor de urgenţă.
Până la sfârşitul lui martie 2014 statele membre vor trebui să se asigure că infrastructurile de care dispun sunt suficient de diversificate pentru a face faţă unei posibile opriri a celei mai mari surse de gaz pe care o au, timp de 60 de zile, în perioadă de îngheţ.
Luna trecută, miniştrii energiei au aprobat o propunere similară referitoare la stocurile de petrol, dar au renunţat la cele mai importante prevederi ale ei, spre regretul comisarului Andris Piebalgs. “Complezenţa nu este o opţiune”, a declarat ministrul britanic al energiei, Lord Hunt. “Întreruperile în aprovizionarea din Rusia prin Ucraina, la începutul acestui an, a scos în evidenţă vulnerabilitatea importurilor UE, dar şi necesitatea angajamentului de a conlucra în timpul crizelor”, a spus oficialul britanic, citat de Reuters.
Regulamentul propus miercuri de Comisia Europeană în domeniul gazelor poate consolida sistemul existent de securitate a aprovizionărilor din Uniunea Europeană, garantând că toate statele membre şi actorii de pe pieţele gazelor naturale ale acestora adoptă anticipat măsuri eficiente de prevenire şi de atenuare a consecinţelor unei eventuale întreruperi a aprovizionării cu gaze naturale. De asemenea, regulamentul instituie mecanisme pentru a permite statelor membre să colaboreze în scopul de a face faţă în mod eficient oricăror întreruperi grave ale aprovizionării cu gaze care ar putea apărea.
Astfel, una dintre cele mai importante prevederi este cea prin care se impune statelor membre să creeze o autoritate competentă care să fie responsabilă cu monitorizarea evoluţiei aprovizionării cu gaze naturale, evaluarea riscurilor care planează asupra aprovizionării, instituirea unor planuri de acţiune preventivă şi elaborarea unor planuri de urgenţă. De asemenea, normele prevăd o colaborare strânsă în cazul unei crize, inclusiv prin intermediul unui Grup de coordonare pentru gaz mai consolidat şi prin accesul comun la informaţii şi date fiabile relative la aprovizionare.
Preşedintele CE, José Manuel Barroso, a evidenţiat că noul regulament adoptat obligă, practic, ţările membre să fie pregătite pentru situaţiile limită. „Creşterea securităţii energetice va fi una dintre priorităţile principale ale anilor următori. Trebuie să facem eforturi pentru a obţine cele mai bune rezultate, dar să ne asigurăm că suntem pregătiţi pentru ce este mai rău. Europa trebuie să înveţe din lecţiile crizelor trecute şi să se asigure că cetăţenii europeni nu vor mai fi lăsaţi să sufere de frig fără a avea vreo vină. Această propunere a Comisiei ar obliga statele membre să fie pregătite şi să coopereze în cazul unor întreruperi viitoare ale aprovizionării cu gaze naturale”, a declarat preşedintele CE.
Comisarul pentru energie Andris Piebalgs a cerut Consiliul şi Parlamentul European să adopte rapid propunerea. „Instrumentele de care dispunem, în acest moment, pentru a face faţă urgenţelor din sectorul gazelor s-au dovedit deja a fi insuficiente. Disputa pe tema gazelor dintre Rusia şi Ucraina din ianuarie 2009 ne-a confirmat temerile. Toate statele membre recunosc că avem nevoie de standarde comune pentru securitatea aprovizionării cu gaze naturale a întregii UE. Şi acestea sunt standardele pe care le propunem astăzi”, a declarat comisarul Piebalgs.
Noul regulament solicită statelor membre să fie pe deplin pregătite în cazul unei întreruperi a aprovizionării, prin intermediul unor planuri de urgenţă clare şi eficace care să implice toate părţile interesate şi să încorporeze în totalitate dimensiunea comunitară a unei întreruperi grave. Planurile se vor baza pe evaluarea adecvată a riscurilor.
În plus, noile norme adoptate de CE ar putea furniza un indicator comun pentru definirea întreruperii grave a aprovizionării cu gaze. Acesta este cunoscut sub numele de N-1 şi corespunde închiderii unei infrastructuri majore de aprovizionare sau a unei structuri echivalente (de exemplu o conductă pentru import sau o instalaţie de producţie).
Regulamentul propus ar permite tuturor consumatorilor din UE să beneficieze de niveluri ridicate de securitate a aprovizionării cu gaze. Acesta ar ameliora cadrul pentru investiţii în noi interconexiuni transfrontaliere, noi coridoare pentru import, capacităţi de inversare a fluxului de gaze şi instalaţii de stocare, care sunt sprijinite şi de Planul european de redresare economică.
Potrivit comunicatului CE, regulamentul adoptat a fost elaborat în strânsă colaborare cu statele membre şi sectorul gazelor naturale, inclusiv cu Grupul de coordonare pentru gaz şi răspunde unei solicitări a Consiliului European, Parlamentului European şi Consiliului Energie, care, la 19 februarie 2009, au cerut comisarului pentru energie să pregătească imediat un nou instrument pentru ameliorarea capacităţii de reacţie a UE în cazul unei urgenţe în sectorul gazelor naturale, care să înlocuiască Directiva privind securitatea aprovizionării cu gaze din 2004.
Uniunea Europeană este un consumator important de gaze naturale, iar criza gazelor din ianuarie 2009 a scos în evidenţă, potrivit Comisiei Europene, slăbiciunile mecanismului actual de gestionare a întreruperilor aprovizionării. Gazele naturale constituie, pentru moment, mai mult de un sfert din aprovizionarea cu energie a UE. Mai mult de jumătate din aceste gaze naturale provin din surse externe, iar până în 2020 este probabil ca mai mult de 80% din gazele naturale ale UE să fie importate. Unele state membre depind deja în totalitate de importul de gaze.
Tot joi, Comisia Europeană a propus, ca măsură complementară, îmbunătăţirea transparenţei proiectelor de investiţie în infrastructura energetică a UE. Regulamentul adoptat în acest sens prevede, mai exact, sporirea calităţii informaţiilor colectate de CE în acest domeniu, urmărind să dezvolte infrastructura energetică în principalele sectoare precum petrolul, electricitatea şi gazul, dar şi în arii conexe, precum transportul şi depozitarea carbonului rezultat ca urmare a producţiei de energie.
Transparenţa viitoarelor şi actualelor proiecte va ajuta şi la evaluarea riscurilor privind infrastructura, mai ales pe viitor, având în vedere că vechile sisteme trebuie înnoite sau luând în considerare necesitatea construirii unor noi sisteme pentru reducerea emisiilor de carbon.
“Provocările din prezent în domeniul energiei şi angajamentele noastre ambiţioase privind obiectivele 20-20-20 necesită investiţii masive în infrastructura energetică. Comisia este interesată de monitorizarea implementării investiţiilor la timp pentru a satisface obiectivele privind clima şi energia. Aceasta este una dintre principalele preocupări ale Comisiei, mai ales într-o perioadă în care criza economică şi financiară determină tăieri de bugete şi întârzieri ale investiţiilor, crescând astfel incertitudinea privind viitoarele proiecte energetice”, a declarat comisarul pentru Energie, Andris Piebalgs.
Propunerea CE adoptată joi va consolida procesul de colectare şi analiză a datelor disponibile legate de proiectele de investiţie pentru infrastructurile din industria petrolului, gazului, electricităţii (inculsiv cea nucleară) şi a bio-combustibililor din UE şi în transportarea şi depozitarea dioxidului de carbon. Comisia atrage atenţia că rezultatele analizelor multisectoriale la nivel UE vor fi comunicate statelor membre şi către alţi factori-cheie şi vor fi făcute publice
UE s-a angajat să investească 3,98 de miliarde de euro pentru infrastructura energetică în contextul Planului economic european de redresare. Având în vedere provocările viitoare şi investiţiile masive necesare, Comisia va face eforturi pentru a contribui la conturarea unui climat de investiţii favorabil pentru operatorii economici, printr-o monitorizare regulată şi creşterea transparenţei. CE se aşteaptă ca acest nou mecanism să fie doptat de Consiliul Uniunii Europene până în 2010.
Este estimat că până în 2030 vor fi cheltuiţi o mie de miliarde de euro pentru reţeaua de electricitate a UE şi capacitatea de generare, la care se adauga 150 de miliarde de euro pentru reţelele de gaz – excluzând conductele pentru importurile din ţări terţe. Se estimează, de asemenea, că până în 2020 extinderea capacităţii de generare de energie va ajunge la 360 de GW, ceea ce înseamnă jumătate din capacitatea existentă în prezent.
