Precizările Comisiei Europene intervin în condiţiile în care Franţa sugerează s-ar opune intrării României în spaţiul Schengen din cauza problemei romilor.
„Integrarea minorităţilor nu face parte din aquis-ul Schengen, care este evaluat în scopul desfiinţării controalelor la graniţele interne (sunt evaluate controlul la graniţele terestre, maritime şi aeroporturi, emiterea de vize, cooperarea poliţienească, Sistemul de Informaţii Schengen, protecţia datelor personale)”, a precizat Tove Ernst, la solicitarea NewsIn.
„Noi criterii nu pot fi adăugate aquis-ului Schengen, care este reglementat prin Tratatul de aderare”, se arată în răspunsul pentru NewsIn.
Ofiţerul de presă al comisarului european pentru afaceri interne, Cecilia Malmström, a precizat însă că responsabilitatea pentru acestă evaluare şi pentru deciziile ulterioare revine Consiliului, nu Comisiei Europene.
Secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Pierre Lellouche, a declarat miercuri într-un interviu pentru RFI că trebuie ca problema romilor să fie o condiţie pentru aderarea României la spaţiul Schengen. „Trebuie ca chestiunea roma să fie o condiţie pentru Schengen. România ar trebui să adere la spaţiul Schengen în martie anul viitor şi i-am spus colegului meu român (ministrul de externe Teodor Baconschi – n.r.) că avem rezerve. Colegul meu nu a apreciat ce i-am spus, dar trebuie să lucrăm cu guvernul român. Există două milioane şi jumătate de romi în România şi e responsabilitatea României să îi integreze. Nu Franţa trebuie să îi integreze pe romii români”, a subliniat Lellouche.
Secretarul de stat francez pentru afaceri europene a mai afirmat că Franţa nu este singura ţară care are astfel de probleme. „La fel se întâmplă şi în Spania, în Italia, în Belgia. Italia ne susţine, pentru că e la curent cu ceea ce se întâmplă. De fapt, toata lumea e la curent. Dar maşinăria europeană face ca odată ce o ţară a intrat în UE, să nu mai fie corect politic să spui unele lucruri. Ei bine, eu le spun”, a mai declarat oficialul francez.
În replică, Ministerul de Externe a precizat, la solicitarea NewsIn, că integrarea socială a unor cetăţeni ai UE nu intră sub incidenţa acquis-ului Schengen. Potrivit MAE, Schengen reprezintă un spaţiu comun de liberă circulaţie şi România îndeplineşte, pentru domeniile care au făcut până în prezent obiectul evaluărilor Grupului Scheval (Schengen Evaluation al UE) – cooperare poliţienească, protecţia datelor personale, vize, controlul frontierelor maritime, terestre -, cerinţele acquis-ului comunitar aplicabil. „Acest aspect a fost confirmat de toate misiunile de evaluare desfăşurate până în prezent, care au concluzionat în acest sens, procedura de evaluare urmând să fie finalizată la sfârşitul anului 2010”, subliniază Ministerul de Externe.
„Prin urmare, România este în măsură să gestioneze eficient fluxurile migratorii la frontiera externă a Spaţiului Schengen, la standardele la care această problematică este gestionată în prezent de actualele state membre Schengen. Acest aspect nu are însă nicio legătură cu deplasarea unor cetăţeni europeni pe teritoriul Uniunii Europene”, declară MAE.
În concluzie, Ministerul de Externe arată că problematica integrării sociale a unor cetăţeni ai Uniunii Europene nu are nicio legătură şi nu intră sub incidenţa acquis-ului Schengen.
MAE a reiterat, de asemenea, faptul că România susţine cu fermitate egalitatea cetăţenilor în faţa legii, respectarea drepturilor omului şi aplicarea strictă a principiului nediscriminării, conform legislaţiei comunitare relevante, inclusiv în ceea ce priveşte libertatea de circulaţie.
Secretarul de stat pentru afaceri europene din Franţa, Pierre Lellouche, a declarat şi marţi, la France Info, că, în ciuda banilor europeni pe care îi primeşte, Bucureştiul nu acţionează pentru integrarea romilor estimând că în aceste condiţii România nu poate intra în Schengen.
„După extinderea către Europa de Est, am descoperit că există în Europa 11 milioane de romi, dintre care 9 milioane au paşapoarte europene. Aceste populaţii trăiesc în situaţii scandaloase, adesea inumane în ţările lor de origine (…) Inserţia lor socială şi economică nu se face. Cu toate acestea, Europa acordă acestor ţări o mulţime de bani”, a spus Lellouche, avansând, cu titlul de exemplu, suma de 20 de miliarde de euro pe care o primeşte România de la UE în perioada 2007-2013 pentru integrare europeană, în condiţiile în care Franţa este un contributor net la acest buget. „Aceşti bani nu sunt folosiţi pentru inteserţia” socială a romilor, a subliniat Lellouche.
De unde, nota France Info, o mai mare fermitate afişată faţă de guvernul român, în condiţiile în care, reaminteşte Pierre Lellouche, România este candidată pentru aderarea la spaţiul Schengen. Aceasta nu se va putea face în actuala situaţie, a opinat secretarul de stat pentru afaceri europene, citat de France Info.
România şi Franţa s-au contrazis şi luni, la consiliul miniştrilor de externe din UE, pe tema imigraţiei romilor, secretarul de stat Pierre Lellouche spunând că responsabilitatea integrării lor revine ţărilor de origine, iar ministrul Teodor Baconschi replicând că este nevoie de o abordare europeană.
Franţa vrea ca ţările de origine, în special România, să se ocupe de integrarea romilor, pentru a limita fluxurile migratorii, şi cere ca tema nediscriminării să nu mai fie folosită drept pretext pentru lipsa de acţiune. Pe de altă parte, Parisul recunoaşte că este nevoie de acţiune comună, la nivel european, dar cu precădere atunci când e vorba de delincvenţă, mai ales juvenilă.
Întrebat, într-o conferinţă de presă, despre declaraţiile secretarului de stat francez pentru afaceri europene, ministrul Teodor Baconschi a declarat că i-a explicat oficialului francez că libertatea de mişcare a romilor nu poate fi limitată prin măsuri care încalcă dreptul la libera circulaţie. „I-am explicat, o dată în plus, faptul că cei 9 milioane de romi despre care vorbea astazi în Consiliu şi care trăiesc în diverse state europene sunt cetăţeni europeni, că libertatea lor de mişcare nu poate fi limitată prin măsuri legale care încalcă dreptul de libera circulaţie şi cu atât mai puţin administrative şi că soluţia este ca UE, prin diverse programe sociale să aloce, atât în statele de origine, cât şi în statele de destinaţie, sume suficiente şi programe concrete, astfel încât nivelul de educaţie în sânul acestor comunităţi şi, totodată, pregătirea lor profesionala, soluţiile de locuinţă, condiţia lor economică să fie îmbunătăţită”, a precizat Baconschi.
Şeful diplomaţiei a adăugat că problema este a întregii comunităţi europene. „Va trebui sa întreprindem foarte repede toate măsurile necesare prin programele la nivel comunitar, pentru a da substanţă acestei platforme europeane pentru incluziunea socială a populaţiei roma. Nu credem că acesta este un subiect care trebuie abordat doar la nivel bilateral (cum ar fi, spre exemplu, între Romania şi Franţa, între Slovacia şi Germania etc.), este o problemă europeană şi trebuie să utilizăm tactica europeană pentru a o rezolva în mod gradual”, a punctat şeful diplomaţiei române.
Franţa a anunţat miercuri seara că îşi va intensifica politica de desfiinţare a taberelor ilegale de romi şi de expulzări către România şi Bulgaria a delincvenţilor originari din aceste ţări. Ministrul de interne Brice Hortefeux a promis că românii sau bulgarii care vor comite delicte vor fi trimişi acasă „aproape imediat”. Legea imigraţiei va trebui să fie amendată până la sfârşitul anului, pentru a facilita aplicarea acestor „măsuri de îndepărtare” a acestor persoane, din motive de „ordine publică”.
Pe de altă parte, printre măsurile anunţate miercuri de Franţa se numără şi intensificarea cooperării poliţieneşti cu România. Franţa va cere ca 20 de poliţişti români şi bulgari să fie trimişi în regiunea pariziană. În mod simetric, Parisul va propune ca poliţişti francezi să fie trimişi în România şi Bulgaria pentru a ajuta în lupta împotriva traficului de diverse tipuri.