În documentul Comisiei Europene se arată că restricţiile de pe piaţa muncii împiedică persoanele calificate, dar fără un loc de muncă, să se deplaseze spre ţările care duc lipsă de oameni calificaţi.

Documentul Comisiei Europene, care mai poate suferi modificări până la adoptarea de către Colegiul comisarilor, le cere guvernelor din Uniunea Europeană să pună în aplicare o serie de măsuri pentru crearea de locuri de muncă, inclusiv reducerea unor taxe legate de muncă, şi mutarea atenţiei pe impozitarea proprietăţii, energie şi taxele pe poluare.

Planul executivului UE va marca o etapă importantă în eforturile Bruxellesului de monitorizare a politicilor naţionale privind forţa de muncă, aşa cum s-a întâmplat şi cu monitorizarea de către CE a bugetelor naţionale ale statelor membre, relatează Radio France Internationale.

În prezent, capacitatea UE de influenţare a politicilor de ocupare a forţei de muncă în statele membre este limitată, dar strategia ce va fi prezentată de Comisie susţine că astfel de probleme ar trebui să fie centralizate în eforturile zonei euro de a deveni o veritabilă uniune economică.

‘Criza a arătat şi mai mult interdependenţa dintre economiile şi pieţele forţei de muncă din UE, evidenţiind necesitatea ca noua guvernanţă economică să fie însoţită de o coordonare consolidată a politicilor sociale şi de ocupare a forţei de muncă”, se menţionează în proiectul Comisiei Europene.

În 28 de pagini, documentul propune un ‘tablou de bord’ pentru a măsura performanţele naţionale privitoare la politicile în domeniul ocupării forţei de muncă.

Ţările care au notificat  Comisia Europeană în legătură cu menţinerea restricţiilor pentru lucrătorii români şi bulgari până la sfârşitul lui 2013 sunt Marea Britanie, Irlanda, Germania, Belgia, Franţa, Luxemburg, Malta, Olanda şi Austria. Italia a eliminat restricţiile.

Tratatul de aderare din 2005 le permite acestora să restricţioneze temporar accesul lucrătorilor români şi bulgari pe pieţele lor de muncă  pentru a pregăti libertatea deplină de circulaţie a muncii în UE.

O clauză de salvgardare permite unui stat membru să reintroducă restricţiile dacă există perturbări grave pe piaţa forţei de muncă sau pericolul acestora (aşa cum a procedat Spania anul trecut). Măsurile tranzitorii se vor încheia în mod irevocabil la 31 decembrie 2013.

Pe de altă parte, Germania , de exemplu, a deschis piaţa muncii în luna mai a anului trecut pentru statele care au aderat la UE în 2004, precum Polonia, Ungaria şi ţările baltice, după ce a fost exceptată timp de şapte ani de la directivele UE privind libera circulaţie a forţei de muncă.

La un an de la ridicarea restricţiilor, datele oficiale arată că Germania a atras cu mult mai puţini angajaţi din Europa de Est faţă de cât se aşteptau autorităţile.

Potrivit directorului Biroului pentru Muncă de la Berlin, au venit să lucreze aproximativ  63.000 de persoane în condiţiile în care autoritâţile estimare un flux de 140.000 de muncitori în fiecare an.

O explicaţie ar fi faptul că Marea Britanie şi Irlanda şi-au deschis pieţele muncii mai devreme. Apoi, obligativitatea de a cunoaşte limba germană a mai descurajat o parte din candidaţi.