Românii au fost chemați din nou la urne pentru a-și alege președintele, la doar șase luni după ce alegerile prezidențiale din noiembrie 2024 au fost anulate de Curtea Constituțională.
Presa rusă — Ria Novosti, RBK și Lenta.ru — acordă o atenție specială acestui nou scrutin, descriindu-l ca pe un test major pentru stabilitatea democratică a României și ca pe un eveniment electoral desfășurat într-un climat tensionat, marcat de suspiciuni de ingerință externă și de polarizare politică accentuată.
Alegeri într-un climat tensionat
Publicațiile ruse remarcă faptul că scrutinul de astăzi are loc pe fondul unor controverse majore generate de anularea precedentelor alegeri. Potrivit Ria Novosti, peisajul politic românesc este profund fracturat, iar reluarea votului are loc în contextul unor acuzații persistente de influențe externe, instabilitate instituțională și contestări ale procesului electoral.
În acest sens, presa rusă menționează protestele care au urmat deciziei Curții Constituționale de a invalida alegerile din noiembrie, în care Călin Georgescu a obținut cel mai mare scor în primul tur, cu 22,95% din voturi. Georgescu, perceput ca un candidat apropiat curentelor suveraniste și naționaliste, a fost exclus ulterior din cursă și pus sub urmărire penală, fiind acuzat de finanțare ilegală și manipulare online. Totodată, unele surse l-au legat de o presupusă susținere rusească, fapt negat categoric de Moscova.
Participare masivă în diaspora
Un alt detaliu remarcat de presa rusă este mobilizarea românilor din diaspora. Alegătorii din Noua Zeelandă, Coreea de Sud, Japonia, dar și din Europa și Republica Moldova s-au prezentat deja la vot. Cu peste 18 milioane de cetățeni cu drept de vot și aproximativ 19.000 de secții deschise în țară și în străinătate, procesul electoral se anunță unul intens urmărit. Dacă niciun candidat nu va reuși să obțină peste 50% din voturi, un al doilea tur va fi organizat pe 18 mai.
Principalii candidați în cursa electorală
Presa rusă subliniază că lupta se concentrează în jurul a patru candidați principali:
- George Simion, liderul AUR, este văzut drept favorit, cu peste 30% în sondaje. El promovează o platformă naționalistă, critică sprijinul acordat Ucrainei și cere reconfigurarea relației României cu UE. Presa rusă remarcă apropierea sa ideologică de curentul MAGA din SUA și poziționarea sa ca „vocea suveranității”.
- Crin Antonescu, sprijinit de coaliția de guvernare PSD-PNL, este prezentat ca un simbol al stabilității și continuității. Cu un discurs pro-european și moderat, el caută să atragă electoratul care respinge radicalismul și polarizarea.
- Nicușor Dan, primarul Bucureștiului, intră în cursă cu un mesaj tehnocrat și reformist. Critic la adresa sistemului politic, el mizează pe imaginea de candidat anticorupție și apolitic, promițând depolitizarea administrației.
- Victor Ponta, fost premier, reîncearcă o revenire politică pe o platformă economică protecționistă. Deși achitat în dosarul care i-a afectat cariera, este perceput ca o figură controversată.
De asemenea, presa rusă amintește de candidatura Elenei Lasconi, fostă jurnalistă, care în alegerile anulate s-a clasat surprinzător pe locul doi. De această dată, șansele ei sunt mai reduse, după ce partidul USR i-a retras sprijinul în favoarea lui Nicușor Dan, gest pe care Lasconi l-a numit „trădare internă”.
Reacții internaționale și context geopolitic
Jurnaliștii ruși notează reacțiile mixte din plan internațional cu privire la anularea alegerilor din noiembrie și excluderea lui Georgescu. Potrivit Lenta.ru, vicepreședintele american JD Vance a criticat dur decizia Curții Constituționale, susținând că „voința poporului trebuie respectată”. În același timp, oficialii ruși au respins orice implicare în alegerile românești, deși presa rusă admite că simpatia exprimată de unii politicieni ruși pentru Georgescu a alimentat tensiunile diplomatice.
RBK relatează și despre mesajul recent al Ambasadei SUA în România, care a reafirmat sprijinul pentru democrație și statul de drept, evitând însă să se pronunțe direct asupra candidaților.
Miza geopolitică: între Vest și Est
Potrivit publicației Ria Novosti, scrutinul din România este privit de observatorii internaționali ca un punct de cotitură în alegerea direcției strategice a țării: continuarea orientării pro-occidentale sau o posibilă deschidere către poziții eurosceptice și conservatoare. În acest context, presa rusă se întreabă dacă România va rămâne ferm angajată în sprijinul Ucrainei și în structurile euroatlantice, în condițiile în care o victorie a lui George Simion ar putea aduce o schimbare semnificativă de poziție.
