“După ce o ţară se califică în programul Visa Waiver, cetăţenii care în continuare trebuie să aplice pentru vize sunt cei ale căror vizite nu intră sub incidenţa condiţiilor din Visa Waiver (şederea este mai mare de 90 de zile, de pildă) sau cei care au motive să creadă că există posibilitatea să nu fie primiţi în Statele Unite în condiţiile programului, cum ar fi cei care au avut înainte solicitări de viză respinse sau cei în cazul cărora există o ineligibilitate preexistentă”, a explicat pentru NewsIn consulul general al SUA la Bucureşti, James Gray. El a adăugat că această din urmă categorie – a acelor cetăţeni care au din start şanse mici să fie primiţi în SUA – este cea care duce la o creştere semnificativă a ratei de refuz a vizelor.
Consulul american a oferit aceste explicaţii după observaţia NewsIn că unele dintre ţările care anul trecut au fost admise în Visa Waiver – îndeplinind condiţia, necesară în acel moment, de a avea rata de refuz a vizelor sub 10% – anul acesta au rate de refuz a vizelor de trei ori mai mari (cazurile Ungariei şi ţărilor baltice).
Departamentul de Stat a publicat recent lista ratelor de refuz pe naţionalităţi pentru anul fiscal 2010 (octombrie 2009 – 30 septembrie 2010). România a avut o rată de refuz de 24,8% , în scădere cu 1,5 procente faţă de anul precedent, în condiţiile în care acest indicator este cel mai mare obstacol pentru intrarea sa în programul Visa Waiver, prin care se elimină obligativitatea vizelor. Singurele ţări din Uniunea Europeană care nu sunt incluse în Visa Waiver au rămas România, Bulgaria, Polonia şi Cipru, după ce Grecia a fost recent inclusă în program.
În mod paradoxal, în anul fiscal 2010 mai multe state UE – care fac parte deja din Visa Waiver – au rate mai mari de respingere a vizelor pentru SUA decât o are România. Ungaria, ţară admisă anul trecut în Visa Waiver, are o rată de refuz de 34,5%, Letonia are 33,9%, Lituania 31,9%. Alte ţări cu rate de refuz mai mari decât a României sunt Estonia, Irlanda şi Marea Britanie.
De la 1 iulie 2009, pentru ca o ţară să intre în Visa Waiver trebuie să aibă o rată de refuz a vizelor sub 3%, dar ţările est-europene menţionate mai sus au intrat în program când pragul pentru rata de refuz a vizelor era de 10%.
Consulul James Gray a precizat pentru NewsIn că Departamentul de Stat continuă să ţină o statistică a ratei de refuz a vizelor pentru fiecare ţară, indiferent dacă respectivul stat este sau nu în programul Visa Waiver.
Chiar dacă cetăţenii statelor din Visa Waiver nu mai au nevoie să solicite vizele de la Ambasadă pentru şederile cu durată de până în 90 de zile, rata de refuz a vizelor se calculează în acelaşi mod, luându-se în considerare atât vizele turistice, cât şi cele de afaceri.
Potrivit legislaţiei americane, ţările din Visa Waiver sunt supuse unei evaluări periodice, la fiecare doi ani, a declarat consulul James Gray, întrebat dacă o ţară poate fi exclusă din Visa Waiver. “Aceste rapoarte evaluează efectul pe care participarea statului respectiv în programul Visa Waiver îl are asupra imigraţiei şi securităţii americane şi asupra intereselor generale legate de aplicarea legii”, a explicat James Gray.
Aceste evaluări sunt făcute de Departamentul pentru Securitate Internă şi în final se fac recomandări pentru menţinerea în Visa Waiver a ţărilor care îndeplinesc criteriile de participare. Aceste recomandări ţin seama de datele primite de la alte agenţii guvernamentale americane şi de la ambasadele SUA din ţările respective, iar Departamentul pentru Securitate Internă furnizează Congresului raportul cu rezultatele, a precizat consulul american.
Rata de respingere este cel mai mare obstacol în calea eliminării obligativităţii vizelor SUA pentru România. În anul fiscal 2009, aceasta a fost de 26,3%, mai mare decât în 2008, când a fost de 25%, dar în 2007 acest indicator era de 37%, cea mai mare valoare dintre ţările UE.
Legislaţia americană prevede, de la 1 iulie 2009, un prag de maxim 3 % la respingerea vizelor pentru ca o ţară să poată fi inclusă în programul Visa Waiver, ce permite şederea în SUA pe o perioadă de până la 90 de zile, în scopuri de afaceri sau turistice, fără a necesita în prealabil solicitarea vizei la Ambasada SUA din ţara respectivă.
România depune eforturi de mai mult timp pentru a fi inclusă în Visa Waiver şi a format la un moment dat, împreună cu alte state est-europene care au aderat la UE în 2004, o “Coaliţie a vizelor”. Între timp, majoritatea acelor state au fost incluse în Visa Waiver, mai puţin România, Bulgaria, Polonia şi Cipru.
Potrivit legislaţiei SUA, o ţară poate fi scutită de obligativitatea vizelor de călătorie dacă au fost respinşi mai puţin de 3% dintre cetăţenii respectivei ţări care au solicitat o viză pentru Statele Unite, dar, în afara acestui criteriu esenţial, admiterea în Visa Waiver ţine şi de îndeplinirea anumitor criterii tehnice, precum implementarea paşaportului electronic, schimbul de informaţii cu privire la persoanele suspecte de activităţi teroriste, raportarea paşapoartelor furate/pierdute şi implementarea programului Air Marshals pe cursele aeriene directe cu SUA.
România a semnat, la 3 noiembrie 2008, un document politic de principiu privind aplicarea măsurilor necesare pentru facilitarea accesului în program, care include măsuri privind un schimb mai bun de informaţii despre călătoriile internaţionale şi controlul de la frontieră, despre suspecţii de terorism, despre pierderea sau furtul paşapoartelor, precum şi măsuri legate de prezenţa şi atribuţiile agenţilor de securitate la bordul aeronavelor.
Excluderea noilor membre ale UE şi NATO a fost un subiect sensibil, mai ales în cazul ţărilor care au susţinut operaţiunile militare americane din Irak şi Afganistan. Unele dintre aceste ţări, precum Polonia şi România, nu se regăsesc pe lista noilor veniţi în program, pentru că nu au îndeplinit toate condiţiile.
La 1 iunie, ministrul de externe,Teodor Baconschi s-a aflat în vizită oficială la Washington şi i-a transmis atunci secretarului de stat Hillary Clinton că România doreşte să găsească noi soluţii pentru includerea în Visa Waiver.
Secretarul american de stat a evitat însă să facă promisiuni concrete sau să se arate prea optimistă şi a repetat că singura cale posibilă este îmbunătăţirea ratei de refuz a vizelor, insistând asupra faptului că în Visa Waiver condiţiile sunt puse de Congres, nu de administraţie. Activităţile de lobby pe lângă membrii Congresului pentru o eventuală schimbare a criteriilor nu sunt de neglijat. Au existat, la un moment dat, voci care cereau includerea României şi Poloniei în Visa Waiver în temeiul faptului că au dovedit că sunt aliaţi de nădejde ai SUA în războaiele din Irak şi Afganistan.
În aprilie anul acesta, pentru a îmbunătăţi rata de respingere a vizelor, Ministerul român de Externe în colaborare cu Ambasada SUA la Bucureşti a lansat o campanie de informare a populaţiei intitulată “VIZĂ PENTRU SUA”. Proiectul desfăşurat în comun de Ministerul de Externe şi Ambasada SUA la Bucureşti vizează prezentarea de informaţii privind procedura de solicitare a unei vize temporare pentru Statele Unite, demers ce sprijină îndeplinirea criteriilor tehnice de către România pentru includerea în programul Visa Waiver. Cu această ocazie, ministrul român de externe, Tedor Baconschi, îşi declara un “optimism relativ” în legătură cu eliminarea vizelor pentru SUA impuse cetăţenilor români, menţionând că acesta se bazează pe substanţa şi valoarea parteneriatului strategic dintre România şi Statele Unite.
România va putea ajunge în programul Visa Waiver când îşi va îmb
unătăţi economia, pentru ca cetăţenii ei să nu mai fie tentaţi să emigreze, a arătat duminică ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein, declarându-se sceptic în legătură cu ridicarea vizelor pentru români în mandatul său.
Întrebat cine este responsabil pentru numărul ridicat al solicitanţilor respinşi, Gitenstein a apreciat că cel mai probabil este şi vina celor care aplică, în condiţiile în care mulţi dintre cei care solicită viza pentru SUA au aplicat de mai multe ori şi anterior. “Nimic nu s-a schimbat în situaţia lor şi ei aplică din nou, ceea ce determină o creştere a ratei de refuz”, a precizat ambasadorul SUA.
