“Din punctul nostru de vedere, probleme ridica creditele mici, care in trecut s-au dat cu buletinul. Desi, ca pondere, ele reprezinta aproximativ 22% din valoarea creditului total, valoarea restantelor la aceste credite reprezinta aproximativ 70% din total”, a spus Cinteza, la The Money Channel.
El a mentionat ca si intarzierile la plata si-au accelerat cresterea si in cazul creditelor de valoare mai mare acordate populatiei, ponderea restantelor la imprumuturile mai mari de 200.000 lei dublandu-se in ultimele 12 luni. Pe de alta parte, cele mai putine probleme sunt inregistrate la creditele garantate, “in speta la cele imobiliare, care reprezinta aproximativ 21% din creditul neguvernamental”, a mai spus Cinteza.
In ceea ce priveste verificarea facuta de BNR asupra provizioanelor constituite de banci, directorul Directiei de Supraveghere din Banca Nationala a Romaniei (BNR) a mai spus ca principala problema identificata de banca centrala a fost lipsa reevaluarii garantiilor.
“Au fost pastrate evaluarile de acum un an cand valoarea bunurilor respective era mai ridicata”, a explicat Cinteza.
Sistemul bancar va incheia anul pe plus, in aprilie a avut un profit de 20 mil. euro
Sistemul bancar va incheia acest an pe profit, considera directorul Directiei de Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteza, in conditiile in care in luna aprilie bancile romanesti au avut, la nivel agregat, un profit de 20 milioane euro.
“Cred ca sistemul bancar va incheia anul pe plus. Luna aprilie ne-a aratat ca bancile au facut deja primul pas, dar nu trebuie sa sarim in sus de bucurie, pentru ca pasul facut este rezultatul masurii adoptate de BNR (privind noul mod de calcul al provizioanelor, n.r.), de aliniere treptata la standardele internationale de raportare financiara”, a spus Cinteza, caracterizand activitatea bancilor ca una “fructuoasa”.
La sfarsitul lunii martie, BNR a adoptat un regulament prin care bancile pot scadea nivelul provizioanelor constituite pentru creditele clasificate in categoria “pierdere”, reprezentand restante de peste 90 de zile sau imprumuturi pentru care s-au initiat proceduri judiciare, cu maximum 25% din valoarea garantiilor.
Reprezentantul BNR a afirmat ca, in aprilie, sistemul bancar a inregistrat un profit de 20 milioane euro, dupa ce in primul trimestru din 2009 pierderea bancilor romanesti s-a ridicat la 49-50 milioane euro. “Caracteristica primului trimestru a fost ca bancile au constituit foarte, foarte multe provizioane ca urmare a politicii de creditare din ultimii doi ani. In ianuarie si februarie, in special, bancile au avut pierderi, iar martie a fost o luna mai buna, care a diminuat din pierderea de la finalul lui februarie”, a mai spus Cinteza. El a precizat ca, in prezent, BNR analizeaza posibilitatea unei noi relaxari a politicii de provizionare pentru bancile romanesti.
“Este posibil sa facem si al doilea pas si studiem impreuna cu Directia de Reglementare impactul posibil pe care l-ar avea un astfel de al doilea pas, pentru ca eliberarea masiva de provizioane poate induce un risc de lichiditate la nivel de sistem prin crearea de profit si, ca urmare, transferul lichiditatilor din sistemul bancar catre sistemul trezoreriei pe fondul impozitarii profitului. Vrem sa facem acest pas fara sa destabilizam sistemul”, a mentionat Cinteza.
Bancile au facut majorari de capital la cererea BNR de 220-230 mil. euro, pana in prezent
Bancile au facut majorari de capital de 220-230 milioane euro pana in prezent, din suma totala de 1 miliard euro solicitata de BNR pe baza rezultatelor testelor de stres, a spus directorul Directiei de Supraveghere din banca centrala, Nicolae Cinteza.
“Pe baza solicitarilor impuse de BNR, datorita sistemului de avertizare timpurie, pana in prezent bancile au adus aproximativ 220-230 milioane euro. Ramane sa aduca diferenta (pana la 1 miliard euro, n.r.)”, a spus Cinteza. Conform datelor obtinute de NewsIn, BNR a solicitat majorari de capital in cazul a 12 banci din Romania, in urma testelor de stres aplicate la solicitarea Fondului Monetar International (FMI), realizate pe baza datelor din sistemul bancar de la finalul anului trecut.
Pe de alta parte, Cinteza sustine ca exista posibilitatea ca unele banci sa ajunga la o rata de adecvare a capitalului minim de 10% prin restructurarea portofoliului de credite. “O externalizare face ca activele care prezinta riscuri sa fie inlocuite de cele neriscante, ceea ce ridica solvabilitatea prin diminuarea cerintei de capital”, a explicat Cinteza.
Totodata, el a precizat ca, din punctul sau de vedere, riscul major din sistemul bancar romanesc din prezent este riscul de credit. “Riscul de credit este cel care se si exprima. De altfel, cerinta minima de capital arata importanta acestui risc, iar 89% din cerinta minima de capital e determinata de riscul de credit”, a mai spus directorul Directiei de Supraveghere din Banca Nationala a Romaniei (BNR).
In acelasi timp, Cinteza sustine ca BNR poarta saptamanal doua sau trei discutii telefonice cu institutiile de supraveghere din tarile de origine ale actionarilor bancilor romanesti, dar si cu “actionarii a cel putin 2-3 banci”. “Nu discutam neaparat pentru a cere majorari de capital, ci ca sa vedem cu ce probleme se confrunta. Vrem sa stim in ce masura actionarii sunt dispusi sa sprijine bancile”, a mentionat el.
Cinteza a mai spus ca suma ceruta de BNR pentru majorarile de capital, de 1 miliard euro, este o suma mica, in opinia sa, “datorita masurilor de prudenta aprobate in trecut si chiar a masurilor de prudenta adoptate de banci”. De asemenea, el a mai spus ca nu crede ca sistemul bancar romanesc prezinta un risc de contaminare de la eventualele probleme ale bancilor straine.
Bancile trebuie sa aduca, in urmatoarele luni, capital suplimentar, astfel incat sa aiba o rata a solvabilitatii de peste 10% pe perioada aplicarii programului FMI, de 2 ani. Banca centrala a stabilit in mod prudential limita minima de solvabilitate la 10%, in conditiile in care nivelul minim reglementat anterior era situat la 8%. Pentru recapitalizarile solicitate bancilor, BNR ia in calcul un scenariu de baza care aplica prognoze de scadere a economiei cu 4% in 2009 si un curs mediu de aproximativ 4,40 lei/euro in acest an, au declarat surse bancare, pentru NewsIn.
Activitatea de creditare se va accelera spre finalul trimestrului III al acestui an
Activitatea de creditare se va accelera “spre sfarsitul trimestrului III sau la inceputul trimestrului IV”, a declarat directorul directiei de supraveghere din BNR, Nicolae Cinteza, care se asteapta la o crestere a soldului creditului neguvernamental la final de 2009 fata de sfarsitul anului trecut.
“Spre finalul trimestrului al treilea sau la inceputul trimestrului al patrulea din acest an vom vedea o activitate de creditare sporita, inclusiv datorita programului Prima Casa. in plus, daca ne uitam la ce se intampla cu dobanzile la depozite, acestea scad, insa dureaza aproximativ 3 luni pana cand aceste modificari sunt transferate si dobanzilor la credite”, a spus Nicolae Cinteza.
El a afirmat ca se asteapta la un avans al creditului neguvernamental la finalul lui 2009 comparativ cu sfarsitul anului 2008.
Volumul creditelor acordate de banci populatiei si firmelor a scazut pentru a doua luna la rand in aprilie, cu 1% fata de luna precedenta, pana la 200,55 miliarde lei (47,9 miliarde euro), iar ritmul anual de crestere a coborat la 18,9%, calculat in termeni nominali, de la 23,1% in martie, potrivit datelor BNR.
in martie, creditul neguvernamental scazuse cu 2,1% fata de februarie – luna in care s-a inregistrat un usor avans, in termeni nominali si la valoarea echivalata in lei. Fata de varful atins la finalul lunii februarie, de 206,89 miliarde lei (48,2 miliarde euro), creditul neguvernamental a scazut cu 6,34 miliarde lei in doua luni.
