“Ca supraveghetor, cea mai urâtă faptă pe care o am în vedere atunci când mă gândesc să propun o sancţiune este minciuna. Atunci când se trimite conştient o raportare care nu reflectă realitatea dintr-o bancă nu mi se dă posibilitatea să realizez o analiză corectă şi o prognoză cu privire la evoluţia instituţiei respective în următoarele patru-şase luni”, a precizat Cinteză.
Potrivit acestuia, Banca Naţională a României a aplicat în 2009 mai puţine sancţiuni decât în anii anteriori, dar duritatea şi impactul acestora în sistem au fost mult mai mari.
“Nu toţi conducătorii de bănci sau de departamente, care au plecat anul acesta, au renunţat de bunăvoie la funcţie sau au fost schimbaţi pentru că aşa au dorit acţionarii. Nu, a fost solicitarea BNR. Nu facem din asta un caz public, nu ne apucăm să emitem ordine. Discutăm cu acţionarii, cărora le dăm un termen până la care să adopte ei o astfel de măsură. Altfel, dacă ar apărea public ca o sancţiune a BNR, s-ar induce un risc puternic asupra băncii respective”, a explicat Nicolae Cinteză.
Şeful Direcţiei de Supraveghere din BNR a avertizat că, până la finele acestui an, vor mai fi aplicate sancţiuni foarte dure, pe baza “constatărilor pe care banca centrală le are acum în valorificare”.
Cinteză a arătat că, în prezent, există pe masa Comitetului de Supraveghere propunerea de retragere a avizului pentru directorul unei direcţii de creditare, fără însă a preciza despre care bancă este vorba.
“Este un foarte bun profesionist. La evaluarea de la Banca Naţională s-a prezentat extraordinar de bine, astfel că propunerea de aprobare a acestuia a trecut prin Comitetul de Supraveghere. Dar, la câteva zile după această evaluare, s-au centralizat rezultatele unei verificări realizate la banca respectivă. Şi am constatat că, în mod intenţionat, omul cu pricina a aprobat reeşalonarea unor credite, cu încălcarea celor mai elementare prevederi ale normelor interne, pentru a nu se constitui provizioane. Astfel, am revenit asupra propunerii de avizare a directorului respectiv. Şi va fi schimbat din funcţie", a explicat Cinteză.
Calitatea portofoliilor de credite din piaţa bancară
Ritmul de creştere a creditului, din ultima perioadă, a fost extraordinar de scăzut, iar împrumuturile s-au acordat în condiţii foarte stricte. Prin urmare, şeful Direcţiei de Supraveghere din BNR se aşteaptă ca neperformanţele să avanseze pe segmentul creditelor acordate anterior anului 2008.
“Sper ca neperformanţa din sistem să se stabilizeze. Se va ajunge la saturaţie, la un moment dat. Şi aşa acest indicator a crescut foarte mult şi, de aceea, s-a provizionat extraordinar de mult. Acum, nivelul net al creditelor neperformante, după deducerea provizioanelor, este de 0,77% în total împrumuturi, puţin mai mult decât dublu faţă de 31 decembrie 2008, când era de 0,29%. Din acest motiv, în această perioadă au şi fost realizate majorări de capital şi au fost aduse împrumuturi subordonate", a arătat Cinteză.
“Urmărim trei indicatori. Primul este tendinţa înregistrată de provizioane, iar al doilea este evoluţia creanţelor restante. Cele două tendinţe sunt comparate cu aceea înregistrată de contul de profit şi pierdere. În măsura în care o bancă înregistrează pierderi, atunci este clar că nivelul provizioanelor este mult mai mare decât cel al profitului operaţional. Cu alte cuvinte, capacitatea băncii respective de a produce profit operaţional, care să acopere pierderea financiară, este mult diminuată. Şi, în condiţiile astea, realizăm o simulare, pentru a identifica în câte luni banca ar putea avea probleme, dacă se menţin aceste tendinţe.
Şi cerem majorare de capital sau aducerea de împrumut subordonat pentru a majora fondurile proprii ale băncii", a explicat Cinteză.
Potrivit acestuia, banca centrală poate estima cu o aproximaţie de câteva luni evoluţia unei bănci, în condiţii de piaţă normale – să nu apară clienţi care se declară peste noapte în insolvenţă, instituţia de credit să transmită raportări corecte în ceea ce priveşte provizionarea, să respecte reglementările BNR şi normele proprii.
“Dacă provizionarea mă minte şi nu face ceea ce trebuie, înseamnă că eu nu am de unde să ştiu tendinţele pe care le înregistrează banca. Reacţia este destul de dură acolo unde constatăm că provizioanele nu se fac conform reglementărilor. Înseamnă că tot actul meu de supraveghere se bazează pe nişte fundamente care au picioare de mămăligă şi nu pot lua deciziile corecte”, a subliniat Nicolae Cinteză.
Interviu
Ce schimbări aşteaptă băncile în perioada următoare?
Am avut o discuţie cu Asociaţia Română a Băncilor şi modificăm câteva lucruri. Din câte ştiu, aceste modificări de normă au trecut deja de Comitetul de Supraveghere. Se renunţă la contaminarea creditelor. Cu alte cuvinte, până acum, în ceea ce priveşte un client care avea cinci credite în derulare şi avea probleme cu unul dintre ele, aplicarea principiului contaminării presupunea că problema se extrapola la toate celelalte patru împrumuturi. Se renunţă la acest lucru şi fiecare credit va fi analizat separat. Un alt aspect care va fi modificat este legat de regimul de provizionare în cazul reeşalonării creditelor. Reglementarea actuală spunea că, în cazul în care un credit este reeşalonat, clasificarea acestuia va fi mai strictă. Dacă un împrumut era inclus în categoria îndoielnic şi clientul solicita reeşalonarea din cauze obiective, banca era obligată să clasifice acel credit ca pierdere. Se renunţă şi la acest principiu şi se va aplica cel al refinanţării. Adică, se va menţine creditul în categoria în care se afla înainte de reeşalonare. În felul acesta, băncile nu mai sunt obligate să constituie provizioane suplimentare.
De ce unele bănci şi-au intensificat activitatea de vânzare a creditelor neperformante?
E simplu. Menţinerea lor în portofoliul băncii, în condiţiile de accentuare a neperformanţei, ar fi dus la o cerinţă suplimentară de capital. Pentru a nu aduce acest capital suplimentar, băncile preferă să scape de activele cu probleme.
Cum stă sistemul la capitolul solvabilitate?
Printr-o modificare adusă reglementărilor privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, BNR are dreptul să stabilească un nivel superior al fondurilor proprii ale unei bănci faţă de prevederile anterioare. Cu alte cuvinte, dacă ne aşteptăm ca, în perioada următoare, o bancă să înregistreze o evoluţie nefavorabilă, legea ne dă dreptul să stabilim o cerinţă de capital mai mare decât cea normală, aferentă unei solvabilităţi de 8%. Avem vreo 17-18 cazuri în care am stabilit o cerinţă de capital mai mare decât acest nivel. Băncile au trebuit să se conformeze. De obicei, am solicitat un nivel al solvabilităţii de 10%. Acum, rata de solvabilitate în sistem este de 13,5%.
Reevaluează băncile activele ataşate creditelor?
Am identificat foarte multe cazuri în care evaluările sunt vechi, ceea ce determină un nivel al provizioanelor mult mai mic decât în condiţiile în care s-ar fi realizat reevaluări. Prin urmare, se păstrează o valoare ridicată a activului şi, atunci când se calculează expunerea ajustată, se deduce din cea neajustată o valoare a garanţiei mult mai mare decât cea din momentul de faţă. Astfel, nivelul provizionului este mai mic. Este un fenomen practicat de mai toate băncile. Surprinzător este faptul că pe piaţă a fost lansată ideea că se fac provizioane în limita profitului operaţional al băncilor. Ceea ce înseamnă că, într-un fel puţin cam exagerat, zic eu, se abat de la norme. Chiar zilele acestea, analizăm o bancă la care am găsit aşa ceva şi vom avea nişte reacţii destul de dure. Este vorba despre o bancă mică. Tendinţa este însă generală. Băncile cam uită să reevalueze activele atunci când trebuie.
Este posibil ca rata creditelor neper-formante să ajungă la 15-20% anul viitor, aşa cum avansa recent Deutsche Bank?
Da, este posibil. Uitaţi-vă la cifre. La începutul anului, vorbeam despre o creştere economică de -4% şi ni se părea jalea de pe lume. Acum vorbim despre -8%. La început de an, vorbeam despre 600.000 de şomeri, acum vorbim despre un milion, la finele lui 2009. Este normal ca neperformanţa să crească în aceste condiţii. Oricum, pe noile cifre anunţate după vizita Fondului Monetar Internaţional, direcţia de specialitate din BNR a pregătit un test de stres, care a determinat cerinţa suplimentară de capital. Am început deja discuţiile cu băncile.
