Potrivit acesteia, numărul persoanelor active în sistem este de 4,7 milioane, în timp ce numărul celor care primesc prestaţii în sistemul public se ridică la 5,7 milioane, ceea ce duce la un raport “îngrijorător”, care explică deficitul bugetului de pensii, dar şi faptul că, uneori, bugetul de stat trebuie să contribuie la susţinerea sistemului public de pensii.
“Această reducere a numărului celor care lucrează influenţează negativ susţinerea sistemului public, iar alternativa către sistemul administrat privat este nu numai necesară, ci şi obligatorie”, a subliniat Ileana Ciutan.
În opinia preşedintelui CNPAS, România a introdus foarte târziu Pilonul II, care preia, practic, o parte din contribuţia individuală, dar care va începe să acorde pensii abia peste 15 – 20 de ani, poate chiar 25 de ani, perioadă în care presiunea exercitată asupra sistemului public de pensii se va menţine sau poate creşte, având în vedere că sectorul se confruntă cu multe probleme cum ar fi acest număr redus de salariaţi din ce în ce mai mic şi un număr mare de beneficiari de prestaţii în sistemul public.
“Introducerea pensiilor private obligatorii au dus la crearea unui deficit în sistemul public de pensii, dar s-au pus bazele unui sistem bazat pe capitalizare, care urmează să asigure venituri suplimentare la bătrâneţe, dar şi bazele pentru schimbarea persoanelor active, în special a tinerilor, care ar trebui să înveţe cultura financiară, ar trebui să înveţe să economisească, ar trebui să îşi asume responsabilitatea în ceea ce priveşte asigurarea veniturilor pentru viitor şi a unei bătrâneţi cu susţinere financiară corespunzătoare”, a menţionat Ciutan.
De asemenea, în întreaga lume sistemul de pensii traversează o perioadă de criză, care este accentuată de îmbătrânirea populaţiei, de scăderea speranţei de viaţă, de scăderea natalităţii, precum şi de reducerea populaţiei active, dar şi de migraţia internaţională a forţei de muncă, devenită un fenomen. Conform preşedintelui CNPAS, multe ţări din Uniunea Europeană, printre care şi România, au costuri foarte mari, cuprinse între 5 şi 10% din PIB, în unele ţări chiar mai mult, pentru a asigura resursele financiare necesare plăţii pensiilor.
În plus, potrivit Ileanei Ciutan, deficitul la fondul de pensii se va menţine în 2012 la nivelul celui din 2011, respectiv la aproximativ 13 miliarde de lei.
“Diminuarea deficitului depinde proporţional de numărul angajaţilor, de numărul celor care contribuie la sistemul public de pensii – este vorba despre contribuţiile obligatorii. Chiar această cotă de contribuţii de 3,5% pe care sistemul public de pensii o virează către sistemului administrat privat face parte din deficitul sistemului public”, a arătat Ciutan.
În acest context, şeful CNPAS a precizat că actuala strategie pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă sistemul public de pensii vizează încercarea de a se reduce numărul beneficiarilor de prestaţii, creşterea treptată a vârstei de pensionare, îngrădirea accesului la anumite forme de pensionare – cum ar fi pensia de invaliditate, unde s-au introdus criterii mai stricte de acces -, precum şi accesul la pensia anticipată, unde s-au mărit foarte mult procentele de penalizare.
Ileana Ciutan a subliniat că, pentru generaţiile viitoare, este necesar să se ia în calcul o diversificare a surselor de finanţare a pensiilor, dezvoltarea sistemelor de pensii administrate privat, formarea pe termen mediu şi lung a unei strategii comune a sistemului public de pensii cu sistemul administrat privat.
În altă ordine de idei, ea a mai arătat că în ultima perioadă s-a constat creşterea gradului de conştientizare a salariaţilor vizavi de contribuţiile proprii la sistemele de pensii – atât cel public, cât şi la Pilonul II, aceştia învăţând să-şi verifice contribuţiile virate.
“Salariaţii au învăţat să-şi verifice contribuţiile virate, să verifice la fonduri dacă pentru ei lunar aceste contribuţii ajung şi am observat acest lucru pentru că ei vin la casele de pensii să-şi verifice stagiile de cotizare şi dacă angajatorii depun sau nu declaraţiile lunare. Eu zic că acest grad de conştientizare ar fi cu atât mai mare cu cât o parte din această contribuţie ar fi suportată direct prin voluntariat – aici mă refer la sistemul administrat privat. Interesul participanţilor la fonduri pentru situaţia contribuţiilor personale relevă creşterea gradului de conştientizare a asiguraţilor şi permite chiar identificarea unor deficienţe la nivelul angajatorilor care nu-şi realizează obligaţia de a plăti contribuţii prin reţinerea la sursă”, a precizat Ileana Ciutan.
