Printre companiile care au apelat la detectorul de minciuni se numără Banca Travsilvania, Interagro, Grup Feroviar Român, Intercontinental România , UTI Grup, Fan Courier Express, Broadhurst Industrial Management și Den Braven.
Cu toate acestea, percepția candidaților puși în fața acestei probe s-a schimbat. “La fiecarea anunț de angajare se specifică: cu acordul candidatului, se va testa corectitudinea față de fostul angajator. Din cei 4.000 – 5.000 de candidați pentru un post, doar maximum 15% și aplică. Totuși, față de 2005, percepția s-a schimbat: dacă 90% din cei care efectiv aplicau refuzau testarea, acum aproximativ 70-80% acceptă testul”, a declarat pentru Money.ro, Ștefania Mureșan, directorul de resurse umane companiei Den Braven România, una din primele firme care a folosit testul poligraf pentru depistarea vinovaților acuzați de furt, dar și la angajare.
Deși nu este acceptat de instanțe ca unică probă, Adrian State, directorul Den Braven România crede în rata de success de 97% asigurată de acest test și spune că aplicarea acestuia în companii ar reduce pagubele din diversele forme de furt cu câteva miliarde de euro.
În acest scop, Den Braven a cheltuit peste 30.000 de euro în cinci ani de când a fost introdusă testarea cu poligraful la angajare, ca fiind una dintre cele trei probe pe care un candidat trebuie să o treacă, și au fost testați peste 500 de angajați și candidați, din care doar trei persoane au încercat uleterior să fure din companie. Cu o cifră de afaceri de peste 85 de milioane de euro în perioada 2001-2007 și cu un loc unu ocupat în 2006 în topul vânzărilor la nivel de grup din aproape 100 de țări, conducerea Den Braven a renunțat la investiții în Ungaria în favoarea României. Află aici povestea detectorului de minciuni din interviul acordat de Adrian State în exclusivitate pentru Money.ro.
De unde a pornit totul
Povestea detectorului de minciuni datează de acum nouă ani, când au dispărut 750 de lei din seiful companiei și sume mai mici din poșetele câtorva angajate.
“La acea dată, pentru că starea de tensiune în rândul colegilor creștea, am fost obligat să iau niște măsuri. M-am prezentat la secția de poliție, am discutat cu un inspector de acolo, iar oamenii m-au informat că ar trebui să avem camere de luat vederi, inclusiv la toaletă și să începem o supraveghere a angajațiilor in interior, care, sub forma pe care mi-au expus-o, mi s-a părut o violare a unor drepturi”, a declarat Adrian State pentru Money.ro.
Un ofițer de poliție l-a îndrumat spre un expert care făcea verificări cu ajutorul testului poligraf. Primul om vizat, care avea să răspundă la întrebarea “Ai furat suma de 750 de lei?” a fost casiera, despre care se aflase că avusese cazier pe vremea lui Ceaușescu, pe când lucra la un depozit de materiale de construcție. După testarea efectuată de expert, rezultatul a fost că este nevinovată, dar a recunoscut faptul că a plecat la toaletă fără să închidă seiful.
“Aflând acest rezultat, am trecut la următoarea persoană, care avea biroul comun cu prima colegă testată. Această colegă a refuzat să facă testul, spunând că nu este acceptat în instanță, că nu este relevant. Și mi-a mai spus că toți angajații sunt foarte supărați, tensionați, speriați, pentru că eu doresc să clarific acest furt de bani prin această metodă, a testării poligraf”, ne-a mai declarat State.
Pus în fața acestui fapt, Adrian State l-a invitat pe expert să le explice celor 50 de angajați la vremea aceea, cum stă treaba cu detectorul de minciuni. A doua colegă suspectată de sustragerea banilor nu a acceptat testarea nici după întâlnirea cu expertul.
“În acel moment am decis să mă duc și eu la expert, să răspund la aceleași întrebări. Am efectuat testul, m-am întors la a doua suspectă și a refuzat din nou. Testul a mai fost efectuat de o colegă din poșeta careia s-au furat bani, să fim siguri că nu și-a înscenat furtul”, mai spune directorul Den Braven. Dar suspiciunile planau asupra colegei casierei, care se încăpățâna să refuze efectuarea testului, și care ulterior și-a dat demisia, lăsând firma cu o pagubă de până în 1.500 de lei în 2001.
Trei împotriva unuia. Cine a avut dreptate
Din acel moment, și până la sfârșitul anului, State nu s-a mai confruntat cu nici un furt din companie. Dar, a descoperit un altul, de data aceasta unul din zona Deva-Hunedoara, ce aparținea de punctul de lucru de la Cluj-Napoca, și care avusese loc în 2000, cu o pagubă de 1.000 de lei. Directorul Den Braven a descoperit că sunt clienți cu întârzieri de mai bine de un an la plata facturilor, clienți care odată contactați, declarau că au plătit.
“Atunci am cerut note explicative de la agenții de vânzări, agenții de livrări, contabili, directorul de zonă, oameni care ar fi putut intra în legătură cu banii Declarația unui șofer arăta că în luna septembrie 2000 a primit de la directorul de zonă sarcina să încaseze facturi din zona Hunedoara-Deva, s-a dus la clienții nominalizati, a încasat banii, le-a dat chitanțele, a venit cu banii, i-a predat directorului de zonă, dar că el mai departe nu știe ce s-a întâmplat cu banii ăia”, povestește Adrian State.
Dar și directorul de zonă a avut un cuvânt de spus, negând tot ce afirma șoferul. “Dar, mi-a trimis pe fax, un proces verbal în care el împreună cu fostul gestionar și cu fostul ajutor de gestionar , sustineau că într-una din zile i-au încărcat șoferului mașina de livrări pe baza facturilor, și după ce mașina a fost închisă, i-au pus fără să știe, în plus, o cutie de spumă și una de silicon. Toți trei îmi confirmau că la sfârșitul cursei, șoferul nu le-a mai declarat. Trei oameni îmi delcarau în scris, pe bază de semnătură ca acel om e un hoț”, își amintește Adrian State.
Fără dovezi și cu declarații în contradictoriu, toți cei implicați au fost trimiși la detectorul de minciuni, care s-a sfârșit prost pentru…directorul de zonă, lucru ce a permis desfacerea contractului de muncă. Ulterior, directorul Den Braven România a descoperit și dovada materială a furtului: lipsa unor chitanțe. “Era clar că aveam o dovadă materială, care îmi confirma adevărul relevat în urma testului poligraf: directorul de zonă își însușise banii încasați de șofer, aruncând asupra lui această vină”.
Cea mai mare pagubă: peste 70.000 de euro
Dar cel mai mare furt din companie se rdică la suma de 75.000 de euro și totul s-a petrecut anul trecut, când un angajat, promovat treptat până la funcția de director de punct de lucru, dar care nu a fost testat cu poligraful, deoarece nu fusese încă introdus la angajare, a făcut o înțelegere cu un client.
“L-am blocat să-i mai livreze produse unui client incorect din zona Ploiești, și fără să ne spună, s-a înțeles cu acesta să-i dea marfă pe altă firmă în care acel client era tot acționar”, ne mai povestește State. Confruntat cu datoriile anumitor clienți, angajatul a preferat să-și dea demisia, motivându-și alegerea prin motive personale. Totuși, angajatul în cauză nu a scăpat de testul cu detectorul de minciuni, în urma căruia nu s-a aflat faptul că acesta avea o înțelegere cu acel client. Neavând motive de îndoială asupra onestității acestuia, Adrian State i-a acordat la plecarea din firmă un bonus de 1.000 de euro, neștiind de problema celor 70.000 de euro.
“Gravitatea atitudinii lui a ieșit la iveală după ce prin avocații nostri am avut întâlniri cu clientul, să-l determinăm să ne plătească datoria care era uriașă. El a recunoscut ca s-a înțeles cu angajatul nostru “. Ulterior, Adrian State a depus o plângere pen
ală la adresa acestui angajat la Poliția Buftea. “Asta nu e nimic. Puteau să dispară sute de mii de euro”, mai spune directorul Den Braven.
Furt recunoscut și filmat
Tot anul trecut, un agent de livrări a furat produse din companie în valoare de 9.000 de lei. “Gestionarii care îl observaseră de mai multe zile, au văzut că dintr-un palet de hotmelt dispăreau zilnic calupuri. S-au dus și au verificat mașina pe baza facturilor și au găsit patru calupuri de hotmelt care erau fără factură. Acest furt a fost inregistrat si pe camerele video”, spune State. În momentul în care a fost prins asupra faptului împlinit, agentul de livrări și-a sunat fratele, agent de vânzări tot în cadrul companiei, și l-a rugat să-i facă factură pentru cele patru calupuri de marfă.
Fratele lui l-a acoperit și amândoi au refuzat să plătească factura cu marfa sustrasă, recunoscută chiar de angajat. Cu înregistrările furtului, cu declarația acestuia, poliția din Buftea a spus că nu există dovezi certe cu privire la furt, fapt ce le-a dat curaj celor doi frați și au dat în judecată compania, fără succes însă, pentru desfacerea contractelor de muncă.
“Testul poligraf e o întâlnire cu Dumnezeu”
Despre proba cu detectorul de minciuni, Adrian State spune că este o întâlnire cu Dumnezeu, pentru că e o întânire cu propria-ți conștiință. El recunoaște, pe de altă parte, că a angajat și oameni care au recunoscut că furau de la foștii angajatori.
“Ţi-ai furat angajatorul?” Este una din întrebările la care orice candidat pentru un post în compania Den Braven trebuie să răspundă la testarea cu…detectorul de minciuni. Nu te chinui să păcăleşti maşinăria. Nu ai nici o şansă, aşa că mai bine spune adevărul.
Utilizarea testului poligraf în procedurile de selecție ale angajaților datează din 2005. Toți cei care aspiră la un post la Den Braven România trebuie să treacă această probă. “Am angajat oameni care au declarat că furau 100 de pâini pe lună sau patru navete de suc, cu acordul șefului, care îl considera un bonus. Chiar dacă e cu acordul șefului, tot un furt este, pentru că este un bun pe care el nu și l-a însușit corect. I-am angajat pentru că meritau o șansă, pentru că au fost cinstiți”.
Dintre toţi candidaţii pentru un post de şofer la punctul de lucru din Braşov, ideal părea un mecanic auto.
“În ura testării poligraf, rezulta faptul ca el fura zilnic din service-ul unde lucra, circa 20 litri de motorină şi benzina din rezervoarele maşinilor care veneau la reparat. E foarte greu să dezveţi un astfel de om, dacă şi-a făcut deja un obicei din a fura. Când un candidat intră aici, eu am scăpat de grijă, pentru că mă asigur prin testul poligraf, singurul cunoscut de mine şi din câte am citit până acum, care îmi dă procentajul cel mai mare de corectitudine în evaluarea unui candidat”, mai spune State.
