Taxa clawback aprobată de către Guvern prevede ca diferenta dintre bugetul alocat de autorităţi şi consumul de medicamente să fie suportată integral şi exclusiv de producatorii de medicamente. Taxa clawback este reglementată prin Ordonanţa de Urgenţă 77 din 2011 şi a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 680 din 26 septembrie 2011. Vezi aici textul ei.
Cum afectează efectiv pacienţii clawback-ul, în varianta aprobată de Guvern? Pacienţii vor lua cu asalt farmaciile la început de trimestru pentru a-şi cumpăra medicamentele compensate.
Taxa clawback, gândită pornind de la premisa unui buget fictiv care nu reflectă nevoia/consumul real de medicamente, nefundamentat pe date statistice, care să reflecte realitatea din piaţă, va pune presiune pe pacienţi care se vor înghesui la început de trimestru să-şi ia medicamentele, pentru că, după acest termen, nu vor mai găsi în farmacii medicamente compensate.
Medicamentele vor continua să fie disponibile în farmacii, însă nu vor mai fi compensate. De ce? În cazul în care producătorul de medicamente nu plăteşte taxa stabilită de Guvern, în 180 de zile de la neplata clawback-ului, tot portofoliul său de medicamente va fi scos din lista medicamentelor compensate. În această situaţie, va creşte coplata din partea pacienţilor pentru achiziţionarea medicamentelor de care au nevoie, scoase de la compensare, pe fondul neplăţii clawback-ului.
Ce categorii de pacienţi au cel mai mult de pierdut din noul clawback
Pacienţii nou diagnosticaţi vor pierde cel mai mult din aplicarea clawbackului în această configuraţie. Dacă ne referim doar la cancer, în fiecare an, aproximativ 70.000 de români sunt diagnosticaţi cu o de cancer. Astfel că, această masă critică de 70.000 de pacienţi nou diagnosticaţi cu cancer va avea cel mai mult de suferit dintre bolnavii a căror evoluţie a stării de sănătate este condiţionată de administrarea medicamentelor oportune, la timp.
„Noul mecanism de clawback nu permite creşterea consumului şi astfel pacienţii nou diagnosticaţi vor avea dificultăţi în a-şi procura tratamentul”, a spus Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor.
CÂŢI BANI SE VOR STÂNGE DIN CONTRIBUŢIA TRIMESTRIALĂ A PRODUCĂTORILOR
În 2012 se vor strânge aproximativ 1.7 miliarde de lei din clawback, estimează Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM). Predicţia ARPIM este valabilă în cazul unui consum de medicamente de circa 6.2 miliarde de lei, şi a unui buget alocat iniţial de circa 4.5 miliarde de lei.
„Am făcut o simulare pe execuţia bugetară prognozată pentru anul 2012 şi taxa clawback pe care ar trebui să o plătim în acest moment este de 1.7 miliarde de lei”, a declarat Cristian Luţan, director executiv adjunct al ARPIM.
În această conjectură, la o taxă de clawback de 1.7 miliarde de lei, pierderea netă a producătorilor de medicamente se va ridica la circa 842 de milioane de lei, adică un minus de 40% la veniturile producătorilor, explică Cristian Luţan.
Formulat mai limpede, taxa de clawback este 100% din diferenţa între consumul real de medicamente şi bugetul anual aprobat iniţial prin legea bugetului de stat.
„Vom fi nevoiţi să plătim o taxă pentru venituri pe care nu le-am realizat, pentru că noua taxă clawback se aplică la preţul de vânzare al medicamentelor, care include pe lângă preţul de producător, marja de distribuţie, adaosul farmaciilor şi TVA”, mai spune Cristian Luţan.
Concret, pentru un medicament care costă 100 de lei, un producător va trebui să achite clawback 136 de lei, explică directorul executiv adjunct al ARPIM. Nesustenabil.
EFECTE GENERATE ÎN INDUSTRIE
Mai puţine locuri de muncă în industria de medicamente şi mai puţini bani alocaţi educaţiei medicale continue, în condiţiile în care industria asigura în măsură semnificativă accesul personalului medical la evenimente care vizează evoluţia lumii medicale.
Context
Actuala taxa vine în contextul în care termenele de plată au ajuns la 330 de zile în practică (faţă de 210 zile – stabilite conform legii), ceea ce înseamnă concret, că producătorii îşi primesc banii de la Casă după 1 de zile.
Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) este organizaţia care susţine obiectivele profesionale comune ale celor mai importante 28 de companii farmaceutice internaţionale producătoare de medicamente originale, prezente în România. Acestea realizează împreună peste 70% din valoarea pieţei farmaceutice româneşti.
ARPIM este afiliata la Federatia Europeana a Industriei Farmaceutice (EFPIA) – organizaţia europeană care reuneşte cele mai importante companii farmaceutice internaţionale, recunoscute datorită rezultatelor la nivelul comunităţii ştiinţifice internaţionale.
