Grecia încearcă să îşi refacă finanţele publice şi să atingă obiectivele fiscale convenite cu FMI şi cu partenerii din Zona euro, în schimbul unui împrumut de urgenţă în valoare de 110 miliarde de euro. Mai mulţi factori, precum datoria scăpată de sub control, statisticile guvernamentale oficiale false şi protestele de stradă au dus la o scădere a încrederii în Grecia la începutul anului.
O echipă a creditorilor externi a fost la Atena zilele trecute, ca să analizeze ultimele evoluţii. Agenţiile de presă străine relatează că experţii vor prezenta un raport Ministerului de Finanţe în care vor fi subliniate progresele făcute în reducerea deficitului masiv, dar vor cere eforturi mai mari în lupta împotriva evaziunii fiscale şi pentru reducerea cheltuielilor inutile cauzate de administrarea defectuoasă a fondurilor de securitate sociale şi spitalelor publice.
Potrivit aşteptărilor, oficialii UE şi FMI vor exercita presiuni asupra guvernului pentru restructurarea Serviciului de căi ferate, care are pierderi, şi pentru privatizarea Corporaţiei publice de energie.
Guvernul grec s-a confruntat cu mai multe greve şi proteste în ultimele luni, din cauza măsurilor de austeritate, care includ reduceri salariale, creşteri ale taxelor şi reforma sistemului de pensii. Uniunea Europeană şi investitorii monitorizează atent reacţia publică, pe fondul temerilor că revolte sociale pe scară largă vor împiedica Guvernul să adopte măsuri prea dure. Oficialii de la Bruxelles anticipează noi demonstraţii şi greve în toamnă, când va începe aplicarea multor reforme nepopulare, ce va duce la concedieri.
