„Bine aţi venit în Uniunea Europeană”, a spus preşedintele Comisiei Europene (CE) Jose Manuel Barroso mulţimii reunite la Zagreb, cu puţin timp înainte ca „Oda bucuriei” a lui Beethoven – imnul UE – să consacre integrarea Croaţiei ca al 28-lea stat membru al blocului european.
„Este o noapte istorică. Aţi redat Croaţiei locul său în inima Europei”, a declarat el.
În discursul său, preşedintele croat Ivo Josipovici şi-a invitat compatrioţii să fie optimişti.
„Să nu lăsăm norul crizei economice să ne umbrească optimismul. Criza este o provocare, o invitaţie de a face ca mâine să fie o zi mai bună decât astăzi”, a declarat el.
Pe cele trei scene ridicate în piaţa centrală din Zagreb, peste 700 de artişti, cântăreţi, muzicieni şi dansatori au făcut spectacol în faţa unei mulţimi încântate. Festivităţi similare au avut loc în oraşele Split şi Dubrovnik, precum şi în Varazdin şi Riejka.
La miezul nopţii, panoul de semnalizare cu inscripţia „vamă” a fost retras în mod simbolic de la punctul de frontieră cu Slovenia, singura republică fostă iugoslavă care era membră UE (2004).
În acelaşi timp, un panou cu sigla UE a fost instalat la frontiera cu Serbia, ţară căreia Bruxelles-ul i-a dat vineri undă verde pentru deschiderea negocierilor de aderare.
Preşedinţii tuturor ţărilor din Balcani s-au întâlnit la Zagreb.
Aproximativ 100 de reprezentanţi internaţionali au asistat la sărbătoarea aderării.
În afară de lideri europeni, nicio personalitate internaţională nu şi-a anunţat participarea. Absenţa cancelarului german Angela Merkel a făcut obiectul speculaţiilor în presa locală.
În pofida dezminţilor Berlinului, presa croată asigură că absenţa lui Merkel este legată de refuzul Zagrebului de a extrăda un fost şef de informaţii iugoslav căutat de justiţia germană în legătură cu uciderea unui disident croat pe teritoriul german în 1983.
Croaţia este primul stat care se alătură UE de la aderarea, în 2007, a României şi Bulgariei.
Croaţia, care s-a alăturăt UE la 1 iulie, are ca misiune protejarea a peste 1.300 de kilometri de frontiere terestre ale blocului european, cu Bosnia, Serbia şi Muntenegru, o sarcină dificilă într-o regiune unde contrabanda şi traficul de tot felul sunt un mod de viaţă.
Pentru a răspunde acestei provocări, Croaţia a cheltuit zeci de milioane de euro pentru a achiziţiona echipamente performante cu scopul de a supraveghea frontierele acestei ţări care se află pe „drumul Balcanilor” al traficului de droguri, arme şi fiinţe umane către Europa occidentală.
În sudul Croaţiei, punctul de trecere Karasovici la frontiera cu Muntenegru va fi începând de la 1 iulie una dintre porţile de intrare în UE.
Croaţia este în recesiune din 2009, iar şomajul afectează 20 la sută dintre cei 4,2 milioane de locuitori.
Guvernul de centru-stânga speră că aderarea la UE va încuraja investiţiile străine de care ţara are mare nevoie pentru a-şi relansa economia.
În Croaţia, PIB-ul este cu 39 la sută sub media europeană, doar România şi Bulgaria clasându-se în urma Zagrebului, potrivit biroului de statistici al UE.
Cei „300.000 de şomeri, ce vor sărbători? Este UE o baghetă magică pentru a face să dispară problemele?”, se întreabă un utilizator de Internet pe pagina oficială a Guvernului croat de pe reţeaua de socializare Facebook.
„Aderarea la UE nu este decât un genocid economic comis împotriva cetăţenilor noştri”, a afirmat într-un comunicat organizaţia neguvernamentală eurosceptică Occupy Croatia. „Legile europene sunt redactate pentru a servi intereselor companiilor multinaţionale bogate prin vasalii lor politici”, a adăugat sursa citată.
Dar Nik Kolveshi, un student la economie, este radios. „Se vor deschide în faţa noastră multe oportunităţi, acum că ne-am alăturat oficial familiei noastre europene”, a declarat el, agitând un drapel UE.
Odată cu unda verde dată Serbiei pentru deschiderea negocierilor de aderare şi Kosovo pentru încheierea unui acord de stabilizare şi asociere, prima etapă a unui drum lung către UE, continuarea procesului de extindere în Balcani pare asigurată.
Dar la Bruxelles, analiştii subliniază că acest proces riscă să fie mai lung şi desfăşurat cu mai multă prudenţă decât precedentele.
Croaţia, fostă republică iugoslavă independentă din 1991, aspiră să se alăture celor 26 de state membre al grupului Schengen (22 din cele 27 de membre UE plus Norvegia, Elveţia, Islanda şi Liechtenstein) până în 2015.