Acest mic regat cu o populaţie de 5,6 milioane de locuitori se va situa a priori în prima linie în lupta cu criza datoriilor din zona euro, dar riscă să fie marginalizată, la fel ca şi ceilalţi nouă membri UE (printre care şi Marea Britanie), care nu au adoptat moneda unică.
‘Înţeleg perfect că cele 17 state membre ale zonei euro au nevoie să ia între ele anumite decizii’, a afirmat primul ministru danez, social-democrata Helle Thorning-Schmidt. ‘Dar este în interesul tandemului franco-german ca cei 27 să rămână împreună şi să consulte toate statele membre atunci când acestea sunt vizate de hotărârile luate’ pentru că ‘într-o perioadă de criză trebuie să credem în instituţiile noastre’, a insistat ea.
În urma respingerii tratatului de la Maastricht prin referendumul din anul 1992, Danemarca a semnat în anul 1993 un tratat care conţine patru clauze speciale ce exclud participarea sa în anumite domenii cheie precum Apărarea sau Moneda Unică.
Premierul danez a dat asigurări că ţara sa se va strădui ‘să fie o punte între cele 17 şi cele 27’ pentru a împiedica adâncirea prăpastiei între zona euro şi celelalte state din UE.
Sarcina se anunţă cu atât mai dificilă cu cât autoritatea preşedinţiei rotative a fost diminuată după ce prin Tratatul de la Lisabona a fost creat postul de preşedinte permanent al Consiliului European şi Marea Britanie a părăsit masa negocierilor la ultimul Consiliu European. Premierul danez, care doreşte ca Marea Britanie să rămână în continuare ‘un membru activ al familiei europene’, afirmă că vor trebui găsite ‘soluţii concrete la probleme concrete’.
Danemarca va trebui să arbitreze şi dezacordurile, de obicei numeroase, din cadrul negocierilor asupra bugetului multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020. Aceste negocieri nu o sperie pe doamna Thorning-Schmidt, potrivit căreia concertarea este ‘o specialitate daneză’, reamintind că executivul său este compus dintr-o coaliţie a trei partide politice (social-democraţi, socialişti şi social-liberali).
Preşedinţia daneză se va distinge prin intenţia sa de crea locuri de muncă şi de a spori creşterea economică prin investiţii în energiile regenerabile. ‘O parte din răspunsul în faţa crizei constă în garantarea investiţiilor destinate utilizării eficiente a resurselor energetice şi creşterii economice în acord cu mediul înconjurător. Fiecare euro cheltuit pentru folosirea eficientă a energiei va conduce la crearea de locuri de muncă în Europa. Fiecare euro cheltuit pentru importul de petrol va părăsi Europa’, afirmă ministrul Mediului, Energiei şi Construcţiilor, Martin Lidegaard.
Guvernul de la Copenhaga va mai încerca să identifice noi oportunităţi comerciale pentru companiile europene prin negocierea de acorduri comerciale între UE şi Japonia, Canada, India şi Tunisia.
În rest, programul danez este o continuare a celui polonez. El are în vedere adâncirea integrării Pieţei Unice, abordând în cadrul acestui demers dezvoltarea infrastructurilor europene de transport şi crearea unei pieţe digitale unice.
Continuarea eforturilor pentru îmbunătăţirea controlului la frontierele Uniunii şi stăpânirea imigraţiei vor fi de asemenea prioritare.
Politica daneză în domeniul imigraţiei este printre cele mai restrictive din Europa. Aceasta a fost elaborată de precedentele guverne de dreapta la presiunea formaţiunii populiste Partidul Poporului, executivul condus de doamna Thorning-Schmidt revizuind-o numai parţial.
