Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a declarat pentru Bloomberg că România ar putea să-și reducă deficitul bugetar conform țintei stabilite de Uniunea Europeană în aproximativ șapte ani. El a subliniat că guvernul se confruntă cu opoziția opiniei publice în ceea ce privește tăierile de cheltuieli într-un an electoral. Boloș a recunoscut că implementarea unor reduceri bugetare anuale de 0,5% din PIB, conform noilor reguli fiscale UE, reprezintă o provocare extrem de dificilă.

Este probabil ca România să necesite întreaga perioadă de șapte ani prevăzută de cadrul fiscal pentru a reduce deficitul bugetar la 3% din PIB, de la nivelul de 5% din PIB prognozat pentru acest an, ceea ce înseamnă un ritm mai lent decât cel inițial estimat. Boloș a subliniat că este incert dacă o ajustare mai semnificativă este fezabilă, în special într-un an electoral, unde reducerile de cheltuieli sunt un subiect sensibil în țară.

Guvernul, condus de Marcel Ciolacu, a aprobat majorări de pensii și creșteri salariale pentru profesori, și este posibil să se confrunte cu presiuni suplimentare pentru majorări salariale în sectoarele sănătății și poliției, ceea ce ar duce la noi cheltuieli.

Cu toate acestea, Boloș a afirmat că veniturile din taxe vor crește în acest an datorită măsurilor de combatere a fraudei fiscale și îmbunătățirii colectării veniturilor prin implementarea tehnologiei digitale.

Perspectiva bugetară de șapte ani depinde în mare măsură de evaluarea agențiilor de rating cu privire la sustenabilitatea cheltuielilor electorale și de posibilele lor decizii de retrogradare. Boloș a subliniat că, deși UE a oferit o anumită flexibilitate în ceea ce privește regulile fiscale, agențiile de rating ar putea să nu fie la fel de condescendente în absența unei imagini clare privind veniturile.

România, care se confruntă cu o procedură de deficit excesiv încă dinaintea pandemiei, are cel mai scăzut rating din categoria „investment grade” cu perspectivă stabilă din partea celor trei agenții de rating majore. Fitch Ratings urmează să revizuiască ratingul României săptămâna viitoare.

Boloș a menționat că agențiile de rating au avertizat asupra majorărilor de cheltuieli publice într-un an electoral și a încercat să le atragă atenția asupra punctelor forte ale țării în comparație cu alte state cu rating similar, cum ar fi nivelul ridicat al investițiilor și datoria publică scăzută.

Anul trecut, România nu a reușit să mențină deficitul public sub control, acesta ajungând la 5,7% din PIB față de ținta inițială de 4,4% din PIB, în ciuda unor pachete de tăieri de cheltuieli. Veniturile din taxe ale României, care reprezintă 27% din PIB, se numără printre cele mai mici din UE.

România a obținut o mai mare flexibilitate fiscală din partea UE din cauza necesității de a majora cheltuielile în sectoare precum apărarea, asistența pentru refugiați și sprijinul pentru agricultori, dar deficitul bugetar a pus țara și mai departe de obiectivul său de a adera la zona euro în anii următori.