“Nu sunt deloc în centrul unui conflict interior în această seară. Am traversat împreună o vară puţin agitată în relaţia bilaterală”, a recunoscut ministrul Baconschi făcând aluzie la problema romilor, care, de câteva luni, generează unele divergenţe de opinie între Bucureşti şi Paris, cu ecouri până la Bruxelles. “Vă spun că nu sunt într-un conflict intern, pentru că, apărând clar şi cu fermitate dreptul concetăţenilor mei la liberă circulaţie, în toată Europa, am un spirit francez”, a explicat ministrul de externe la ceremonia care a avut loc la Ambasada Franţei în prezenţa mai multor oficiali români şi reprezentanţi ai corpului diplomatic acreditat în România, între care ambasadorul Federaţiei Ruse, Alexander Chiurilin.
Cu prilejul ceremoniei de vineri, ambasadorul Franţei la Bucureşti, Henri Paul, i-a înmânat lui Teodor Baconschi, în afară de prestigioasa distincţie, şi o scrisoare de la ministrul francez de externe, Bernard Kouchner, la propunerea căruia a fost decorat şeful diplomaţiei române. Kouchner îi transmite felicitări omologului său român, dar se foloseşte de ocazie pentru a menţiona din nou dorinţa Franţei ca România să acţioneze pentru o mai bună integrare a romilor: “Apropierea noastră ne va ajuta la consolidarea la scară europeană a cooperării noastre, pentru o mai bună integrare în ţările de origine a populaţiei rome dezrădăcinate. Ştiu că pot conta pe concursul dvs.”, scrie Kouchner, în scrisoarea datată 3 septembrie.
Cei doi miniştri trebuiau să semneze un editorial comun pe problema romilor în două cotidiene centrale de la Bucureşti şi respectiv Paris, dar, până în prezent, această iniţiativă – anunţată de Baconschi la 1 septembrie, la reuniunea diplomaţiei – nu s-a materializat. În schimb, ministrul român a publicat un editorial pe problematica romilor, în Evenimentul Zilei, în ziua în care la Bucureşti au sosit ministrul francez al imigraţiei, Eric Besson, şi secretarul de stat pentru afaceri europene în MAE francez, Pierre Lellouche (9 septembrie). Editorialul era o pledoarie pentru o abordare europeană a integrării sociale a romilor, punctul de vedere pe care îl susţine România şi pe care ministrul Baconschi l-a repetat şi vineri seara, la Ambasada Franţei.
Şeful diplomaţiei a subliniat în discursul său de la Ambasada Franţei că Parisul şi Bucureştiul au dialogat şi au început să găsească soluţii orientate către incluziunea socială a tuturor cetăţenilor europeni şi, “de la sine înţeles, a populaţiei roma”. Ministrul a adăugat că România a avut dreptate să spună, cu câteva săptămâni în urmă, că această problemă este una eminamente europeană. “Ea priveşte pe toată lumea, PE (Parlamentul European), CE (Comisia Europeană), Consiliul Europei, de curând, dar desigur, mai întâi, statele membre”, a reliefat ministrul Baconschi.
România şi Franţa au “datoria comună de a munci împreună pentru a găsi gradual soluţii umane şi conforme principiilor fundamentale ale UE pentru a putea ca, în cea mai pură tradiţie a umanismului francez, să găsim o soluţie care să nu fie ipocrită, temporară şi care să adauge bogăţiei relaţiei noastre – şi aş spune chiar a fraternităţii noastre – un succes în acest domeniu, care pentru prea mult timp a fost neglijat atât de compatrioţii mei, cât şi de alţi europeni”, a nuanţat ministrul român de externe.
Ordinul Naţional al Legiunii de Onoare, pe care l-a primit Teodor Baconschi vineri, reprezintă cea mai înaltă distincţie franceză, care recompensează meritele semnificative, civile sau militare, faţă de naţiune. Ordinul a fost creat pe baza unei legi semnate de Napoleon Bonaparte, la 19 mai 1802, şi cuprinde trei grade – Cavaler, Ofiţer, Comandor şi două demnităţi – în grad de “Mare Ofiţer”, în grad de “Mare Cruce”.
Din 1989, doar şapte cetăţeni români au primit distincţia în gradul de Comandor, ultima fiind Doina Cornea, în 2009.
Procedura de acordare a unei astfel de distincţii, de la nominalizare, transmiterea propunerii, până la semnarea decretului de către preşedintele Franţei, durează aproximativ trei luni. Potrivit MAE, preşedintele francez Nicolas Sarkozy a semnat la 16 august decretul privind decorarea ministrului român de externe cu Legiunea de Onoare, în urma propunerii înainte anterior de şeful diplomaţiei de la Paris, Bernard Kouchner.
Vineri, în discursul său, ambasadorul Franţei la Bucureşti, Henri Paul, a salutat rolul “deosebit de activ şi remarcabil” jucat de ministrul român de externe în încheierea parteneriatului strategic dintre România şi Franţa, semnat de preşedinţii Traian Băsescu şi Nicolas Sarkozy în februarie 2008, la Bucureşti. Teodor Baconschi a fost ambasador al României la Paris între septembrie 2007 şi decembrie 2009, iar ambasadorul Henri Paul a ţinut să menţioneze buna colaborare pe care a avut-o în acea perioadă cu actualul şef al diplomaţiei române. “Dragă Teodor – i s-a adresat Henri Paul ministrului român de externe – faptul că aţi jucat un rol deosebit de activ şi remarcabil în realizarea acestui document fondator are o importanţă specială pentru preşedintele Republicii, care vă acordă această decoraţie prestigioasă”, a spus Henri Paul. El a adăugat că, dincolo de vicisitudini şi chiar de tensiuni, care agită întreaga lume şi Europa, România şi Franţa au decis să fie parteneri pe termen lung. “Parteneri, adică aliaţi şi prieteni, care au decis împreună să proiecteze viitorul lor”, a accentuat ambasadorul Franţei. “Acest parteneriat ne dă încredere: el ne permite, aşa cum s-a întâmplat şi săptămâna trecută, să rezolvăm împreună problemele cu care suntem confruntaţi. Acest parteneriat este activ, el ne oferă fundamentul pe care putem construi şi realiza împreună proiecte, în domeniul energiei, al mediului, al dezvoltării agriculturii sau al dezvoltării regionale, în domeniul cooperării administrative sau al guvernanţei”, a accentuat ambasadorul Henri Paul.
Într-un interviu acordat NewsIn în iulie, ambasadorul Henri Paul spunea că, în ceea ce priveşte parteneriatul strategic, România şi Franţa se află în faza de revizuire a foii de parcurs. Prima parte a anului a fost dedicată revizuirii foii de parcurs şi în cadrul acestei acţiuni au fost multe schimburi între Ministerul român al Afacerilor Externe şi cel francez. “Sper ca în momentul în care vom finaliza această revizuire a foii de parcurs, ea să poată fi semnată fie la Paris, fie la Bucureşti”, declara Henri Paul, recunoscând că, la acel moment, nu era prevăzută în agendă nicio vizită la nivel înalt pentru anul acesta. “Pentru a doua jumătate a anului nu avem încă stabilite vizite la nivel înalt, mai întâi trebuie să definitivăm foaia de parcurs, pentru ca ea să fie semnată, iar în funcţie de prevederile noii foi de parcurs, se vor stabili umătorii paşi. Deci este o activitate normală, nu este o încetinire sau o accelerare a relaţiilor bilaterale, este o situaţie normală, noi lucrăm, iar în funcţie de rezultatele foii de parcurs se vor stabili următoarele acţiuni”, a afirmat ambasadorul Franţei la Bucureşti.
De altfel, în ciuda polemicii care şi-a făcut loc în ultimele luni pe axa Paris-Bucureşti, via Bruxelles, oficialii români au subliniat constant că disensiunile pe tema romilor nu trebuie să afecteze importantul parteneriat strategic bilateral, primul pe care Franţa l-a semnat cu un stat din fostul bloc comunist.
Într-o emisiune la TVR, preşedintele Traian Băsescu spunea săptămâna trecută, în ajunul vizitei la Bucureşti a lui Besson şi Lellouche, că efortul “major” al României este să nu afecteze relaţia româno-franceză, în condiţiile în care există un parteneriat strategic între cele două ţări.
La rândul său, şeful diplomaţiei române le-a transmis săptămâna trecută interlocutorilor francezi că relaţia României cu Franţa este “una de anvergură deosebită, de parteneriat strategic în plan politic, economic şi cultural şi că aceasta nu se poate reduce la o situaţie punctuală şi – speră ministrul – temporară de pe agenda politică”.
Anul trecut, de ziua naţională a Franţei, preşedintele Traian Băsescu declara că istoria modernă a României e marcată de parteneriatul cu Franţa şi că în continuare, împreună, cele două state vor trece noile provocări ale momentului – criza economică, Tratatul de la Lisabona, misiunile din Afganistan, proiectul Nabucco.
La ceremonia de vineri de la Ambasada Franţei au fost prezenţi reprezentanţi ai corpului diplomatic acreditat la Bucureşti, printre care ambasadorul SUA, Mark Gitenstein, ambasadorul Rusiei, Alexander Chiurilin, noul ambasador al Marii Britanii, Martin Harris, ambasadorul Germaniei, Andreas von Mettenheim. Au participat, de asemenea, ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu, secretarul de stat pentru problematica romilor, Valentin Mocanu, preşedintele Consililui Naţional al PSD, Adrian Năstase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.
