„Nu cred că o vom lua iar de la capăt. Deoarece pe 1 noiembrie Germania poate cere recuperarea ajutorului şi acest fapt ar însemna falimentul Opel”, spune vicepreşedintele sindicatului european al Opel, Rudi Kennes. Pentru sindicalist, acţiunea Comisiei Europene se va rezuma la o simplă cerere de clarificare înaintată Germaniei.

În ce priveşte General Motors, care ar trebui să semneze acordul de preluare a Opel de către Magna, la mijlocul acestei săptămâni, nu există niciun motiv pentru a da înapoi. „GM are suficiente probleme de rezolvat în Statele Unite”, consideră Kennes.

Germania a dirijat procedura de preluare a filialei europene a GM, impunându-şi favoritul – producătorul de componente auto Magna, în consorţiu cu banca rusă Sberbank. Fabricile Opel din Germania au 25.000 de angajaţi, respectiv jumătate din angajaţii GM din Europa. Germania a primit reproşuri pentru că a promis ajutoare publice pentru menţinerea locurilor de muncă din fabricile sale, deşi Opel mai are fabrici în alte şase ţări (Belgaia, Marea Britanie, Spania, Polonia, Ungaria şi Austria).

Vineri, CE a emis un prim aviz, sprecizând că a găsit „indicii semnificative” că ajutorul promis de Berlin încalcă regulile europene de concurenţă, deoarece făcea obiectul unei condiţii înainte ca cumpărătorul în cauză, Magna/Sberbank, să preia o participaţie majoritară” în constructorul auto.

Răspunzând imediat acestei critici, Germania a scris GM şi Opel că ajutorul de stat va fi disponibil oricare ar fi cumpărătorul constructorului european. Bruxelles-ul aşteaptă în continuare să primească detalii precise privind acordurile financiare.

La rândul său, cancelarul german Angela Merkel nu vede niciun motiv pentru a rediscuta vânzarea Opel către Magna, potrivit purtătorului său de cuvânt.

În schimb, General Motors este pregătit să treacă la un plan B dacă tranzacţia devine caducă, chiar dacă privilegiază în continuare vânzarea către Magna, a relatat luni Wall Street Journal.

„Procesul de vânzare s-a derulat în mod straniu. Au fost ignoraţi alţi investitori interesaţi precum RHJ International şi compania chineză BAIC. În principiu, acest fapt nu este conform dreptului european”, consideră Frank Schwope, analist pe probleme auto la banca germană NordLB, care crede, totuşi că executivul european îşi va da acordul final, în caz contrar devenind „impopular”, deoarece „o nouă întârziere ar pune Opel în pericol”.

Presa germană îşi exprima îngrijorarea în ediţiile de luni. „Comisia Europeană şi-a făcut treaba. Însă este cu totul altceva să transformi cuvintele în acte”, consideră Frankfurter Allgemeine Zeitung, punând la îndoială că preşedintele CE, Jose Manuel Barroso, ar risca să înceapă un conflict cu Germania.

„Dacă CE ar fi acceptat tranzacţia fără a spune nimic, nu am mai fi luat în serios rolul său de gardian al concurenţei. Este însă evident că în spatele planului de salvare a Opel nu stă decât voinţa politică de a păstra cât mai multe locuri de muncă posibile în Germania”, susţine Financial Times Deutchland.