Ți s-a întâmplat să te doară în piept? De fapt, poate te doare chiar acum. Recunoști că te-ai panicat puțin când durerea nu a cedat imediat și te-ai gândit să cauți pe internet ce ascunde acest simptom?
În primul rând, trebuie să știi că durerea toracică apare sub mai multe forme, pe care pacienții uneori nu știu să le descrie și astfel apare „verdictul”: „durere în piept”. Cum descrie un medic felurile de durere toracică? Ne răspunde Dr. Diana Mihalcea, Medic Primar Cardiolog la Clinica Vascularte. „Durerea toracică poate avea caracter constrictiv (resimțită ca o apăsare/gheară), poate fi punctiformă (resimțită într-un punct fix), transfixiantă (merge din față în spate), poate fi localizată precordial (în dreptul inimii) sau retrosternal (în spatele sternului), poate fi influențată de mișcările toracelui, de respirație sau de tuse și exemplele pot continua. Durerea toracică poate fi resimțită de pacient în diverse feluri și cu diverse grade de intensitate. În aceste momente devine esențială o anamneză completă. Adică „un interviu” al pacientului, din punct de vedere medical, făcut cu multă răbdare și empatie pentru a identifica o posibilă cauză a acestei dureri. O anamneză completă și un examen clinic corect conturează cel puțin 80% din diagnosticul final.
Cauzele durerii toracice sunt multiple. Uneori, poate fi un banal junghi intercostal, alteori un atac de panică. În cazurile în care durerea nu dispare după 15-20 de minute, puteți lua în considereare prezentarea la camera de gardă, pentru investigații. „Durerea poate fi secundară unei boli cardiace (infarct miocardic, pericardită – inflamarea foițelor care înconjoară inima), unei boli vasculare („ruperea” arterei principale din corp – disecție de aorta – boală foarte gravă cu mortalitate foarte mare), unei boli pulmonare (pneumonie sau pleurezie – inflamarea foițelor care înconjoară plămînii). De asemenea, afecțiunile coloanei vertebrale toracice sau ale articulațiilor dintre stern și coaste pot determina durere toracică. În plus, bolile organelor din abdomen pot determina simptome variate, inclusiv cu iradiere a durerii în zona toracică. Deci, durerea toracică poate ascunde multe boli, unele cu risc vital”, apreciază medicul.
Pentru că durerea toracică este un subiect de mare interes în căutările pe internet, am aflat pentru voi răspunsurile specialistului.
Cum facem o autoevaluare a stării de sănătate, ca să ne dăm seama când e cazul să intervenim rapid și când nu reprezintă un factor de risc?
Din punctul meu de vedere, un control anual la medicul de familie și un set de analize de laborator pentru fiecare dintre pacienții trecuți de 40-45 de ani previne apariția unor boli grave sau diagostichează patologii pe care pacietul nu le știa și care pot fi complet asimptomatice (de exemplu – diabet zaharat, hipertensiune arterială etc). La pacientii cu factori de risc cardiovasculari prezenti (fumat, diabet zaharat, hipertensiune arterială, dislipidemie – nivel crescut de grăsimi în sange), controlul cardiologic anual este salutar. Dacă pacientul are deja simptome, printre care și durere toracică, din nou cred că „triajul” îl poate face cu ușurință medicul de familie; în funcție de caracterele durerii și simptomele asociate, el poate îndruma pacientul către un consult cardiologic, pneumologic, gastroenterologic sau de recuperare medicală. Evaluarea medicului specialist din cabinet sau policlinică va stabili etiologia (cauza) durerii și va stratifica riscul; dacă pacientul are criterii de internare, el va fi îndrumat către spital. Când însă simptomele sunt severe, acute, de intensitate mare, apărute brusc, pacientul trebuie să se prezinte de urgență direct la camera de gardă.
„ATACURILE DE PANICĂ SE ASOCIAZĂ FRECVENT CU DURERI TORACICE, PALPITAŢII, SENZAŢIA DE MOARTE IMINENTĂ”
Durerea toracică în combinație cu o căutare „la întâmplare” pe Google, duce la adevărate atacuri de panică. Poate un atac de panică să agraveze simptomele?
Google nu a absolvit Facultatatea de Medicină, deci mai bine nu îl întrebăm… Atacurile de panica se asociaza frecvent cu dureri toracice, palpitatii, senzatie de „moarte iminentă” mai ales la persoane tinere, fără factori de risc cardiovasculari, dar nu e obligatoriu. Anamneza ajută la conturarea diagnosticului, însă o evaluare cardiologică este necesara pentru a exclude asociarea unei probleme reale cardiace peste care se suprapune o boala psihiatrică. Evident, un atac de panica poate „exacerba” orice boala structurală. De exemplu, un pacient cu hipertensiune arterială bine controlată medicamentos, poate dezvolta un puseu de hipertensiune în timpul unui atac de panică. Se tratează starea de anxietate și valorea tensiunii va ajunge la normal; degeaba vom trata doar criza de hipertensiune, dacă anxietatea nu este înlaturată.
Măsurarea tensiunii arteriale poate să ne indice dacă durerea are legătură cu inima?
Din păcate, nu… Sunt pacienți care fac infarct miocardic și valoarea tensiunii arteriale e normală (adică sub 140/90mmHg), așa cum există și cazuri de infarct miocardic cu valori tensionale foarte mari sau reduse. Durerea toracică anterioara intensă, eventual cu iradiere in spate (interscapulo-vertebral, cum îi spunem noi), însoțită însă de valori tensionale foarte mari poate sugera prezența disecției de aortă, al cărei diagnostic trebuie făcut cât mai repede, deoarece mortalitatea acestei boli este foarte mare. Dar, pacientul poate face și pneumonie, cu tuse și durere toracică, el fiind de fond hipertensiv, iar în context de stres, prezentându-se cu valori tensionale crescute. Deci, lucrurile sunt destul de amestecate, însă „judecate” medical ele se limpezesc repede.
O legendă spune că inima nu doare. E adevărată? Totuși, în caz de infarct miocardic, pacienții acuză anumite senzații în zona toracică și a brațelor…
Inima doare, atât fizic cât și „sufletește”, uneori. Durerea toracică de origine cardiacă este localizată de obicei în spatele sternului sau în dreptul inimii; uneori, într-adevăr, iradiază pe brațe, spre mandibulă sau spre abdomen, are caracter constrictiv (strânge ca o „gheară”), poate fi însoțită de respirație mai grea, greață, vărsături, amețeală sau chiar leșin – în forme grave de infarct. Astfel de simptome, care apar brusc, în repaus, nu cedează după 15-20 minute pot sugera apariția unui infarct miocardic și trebuie să alerteze pacientul. Acesta se va prezenta de urgență la spital, la camera de gardă, cu ambulanța, nu cu automobilul propriu (pot apărea complicații acute ale infarctului cât timp pacientul conduce, inclusiv tulburări de ritm cardiac cu stop cardiorespirator). În plus, aparția unor astfel de dureri, însă de intensitate mai mică, la efort, la frig, la stres, eventual cu agravare în timp, de asemenea necesită efectuarea rapidă a unui consult cardiologic. Ca sa complicăm și mai tare lucrurile, pacienții cu diabet pot face infarct fără să îi doară în piept, din cauza unei complicații a diabetului care se numește neuropatie diabetică (sunt afectați nervii care inervează cordul). De aici, recomandarea mult mai fermă pentru aceștia de a fi evaluați cel puțin anual din punct de vedere cardiovascular.
Palpitațiile cauzate uneori de execsul de cafea sau energizante se transformă în durere toracică?
Palpitatii și durerea toracică sunt simptome complet diferite, ele pot apărea singure sau asociate. Consumul excesiv de energizante și cofeină poate „biciui” cordul, în sensul în care îl obligă să fie în alertă, să pompeze mai repede sânge, deci să creeze tahicardie. Când inima bate repede, arterele ei (artere coronare) nu mai primesc suficient sânge și atunci, secundar, poate să apară durerea toracică. Lucrurile pot fi blânde dacă vorbim despre un cord sănătos; totul se exacerbează la o inimă deja bolnavă sau în prezența altor patologii (de exemplu hipertiroidie).
Când este cazul să programăm un consult la cardiolog?
Așa cum am punctat anterior, un pacient cu factori de risc cardiovasculari ar trebui să meargă la un consult cardiologic anual. Un pacient care prezintă durere toracică cu caractere cardiace (amintite anterior), apărută la repaus, la frig, la stres, la efort – și nu exista până atunci, trebuie să fie văzut de un cardiolog. Palpitațiile, oboseala, respirația grea – și ele sunt simptome care pot sugera o boală cardiacă. Există evident și situații în care, în urma consultului cardiologic, se descoperă că simptomatologia pacientului nu are origine cardiacă; pacientul va fi îndrumat către alte specialități pentru a elucida cauza durerii toracice.
Pacientul cu durere toracică reprezintă o urgență medicală?
Raspunsul nu poate fi „da” sau „nu”, ci… „depinde”. Depinde de caracterele durerii, de simoptomele care o însoțesc, de vârsta pacientului, de patologiile asociate etc. O durere intensă, apărută brusc, care nu cedează după 15 minute, cu sau fără simptome de însoțire, ar trebui să alarmeze pacientul și să îl trimită la spital. O durere sâcâitoare, de câteva zile, care tot apare și dispare, care nu cedează la niciun medicament, de asemenea poate reprezenta o urgență medicală. O durere toracică însoțită de leșin poate ascunde o boală cardiacă gravă. Durerile punctiforme, cu durata scurtă (secunde), care se accentueazî la inspir sau la mișcările toracelui sugerează mai degrabă un junghi toracic și se pot trata la domiciliu cu un antialgic.
În ce constă concret consultul la cardiolog pentru un pacient cu „durere toracică”?
La camera de gardă, consultul cardiologic confirmă sau infirmă prezența unui infarct, a anginei instabile (așa-numitul „preinfarct”) sau a altei patologii cardiovasculare acute (disecție de aortă, trombembolism pulmonar, etc) prin utilizarea de ECG (electrocardiogramă), ecografie cardiacă, analize de sânge specifice cardiace (troponină, CKMB etc) sau, în funcție de pacient, utilizarea de radiografie pulmonară sau tomografie computerizată toracică. O patologie acută cardiovasculară va necesita spitalizare. În ambulator, consultul cardiologic necesită, pe lângă anamenză și examen clinic, efectuarea cel putin a unui ECG și a unei ecografii cardiace. În funcție de rezultat, medicul decide dacă va continua cu un test ECG de efort, angioCT coronarian (tomografie computerizată a arterelor inimii), RMN cardiac (rezonanță magnetică), holter de ritm sau de tensiune/24 de ore etc. Evident, dacă are indicație, pacientul este îndrumat către coronarografie (procedura prin care se vizualizează arterele inimii și prin care se pot stenta – dilata arterele stenozate). Nu există un șablon care se aplică tuturor pacientilor; din paleta de investigații se aleg cele „potrivite” pacientului pentru stabilirea diagnosticului complet și a stratificării riscului cardiovascular al acestuia.
La ce formă de tratament ar trebui să se aștepte un pacient care vine la medicul cardiolog acuzând o durere toracică?
Dacă durerea toracică e secundară unei boli de artere coronare, pacientul va necesita tratament medicamentos (antiagregante, beta blocante, statine, inhibitori de enzimă de conversie, etc) – medicamente care să „subțieze” sângele, să reducă valorile colesterolului, ale tensiunii arteriale, să „vindece” cât mai frumos cicatricea post infarct miocardic asociat sau nu cu tratament intervențional (necesitare de stentare de artere coronare sau chiar bypass aortocoronarian). Tratamentul se menține pe termen lung, pentru a preveni eventualele complicații. Dacă durerea este secundară unei pericardite, ea necesita de obicei antiinflamator pe o perioadă scurtă – 7-14 zile. Dacă durerea apare în contextul unor tulburari de ritm, frecvent asociată cu palpitații, evident că tratamentul aritmiei este obligatoriu.