Compania de stat Transgaz a anunțat finalizarea construcției conductei BRUA după o investiție de 480 milioane de euro, din care 180 milioane de euro reprezintă contribuția UE. Plecată la drum ca o intenție de a lega Bulgaria, România, Ungaria și mai departe Austria de gazul venit din zona Caspică, via Turcia, BRUA a devenit în timp doar ”o diversificare a securității energetice” a României pentru că partenerii bulgari și unguri nu au mai considerat acest proiect unul de anvergură. De altfel, ei au mers mai departe fiind obligați de Bruxelles, care a considerat BRUA proiect de interes european.
ADIO Crăciun! OMS avertizează. Care e cea mai bună opțiune
De la început s-a plecat cu un element fals. Între România și Bulgaria, între România și Ungaria, între Ungaria și Austria, nu există niciun acord privind cantitățile care vor urma să între în acest gazoduct, așa cum ar trebui să fie în sistemele de vecinătate atunci când se decide demararea unei astfel de investiții. Împins în spate de UE și doar din dorința României, BRUA a devenit o investiție politică dar care a căzut la testul investițiilor private. Dacă statele au investit (Transgaz, cu 300 milioane de euro), firmele private au spus pas. În luna iulie 2020 ar fi trebuit să fie o licitație pentru rezervarea de capacitate pentru BRUA însă nu s-a prezentat nicio societate pentru că proiectul nu prezintă interes economic. Mai exact, nimeni nu doreste să bage gaze în conducta nouă. Și se pare că în următorii 15 ani acestă conductă de 480 milioane de euro va fi la fel de neinteresantă.
Raed Arafat se vaccinează! Motivul invocat de șeful DSU
De ce s-a mai făcut? Pentru că s-a dorit să fie ceva în locul defunctului Nabucco, conducta prin care se dorea transportul gazelor din Azerbaidjan, în Europa, prin mai multe state, printre care și România, în dorința de a se asigura o alternativă la monopolul Gazprom din Rusia. Au fost și insistențele României, care s-a agățat de acest proiect pentru că altele au bătut pasul pe loc, precum AGRI, cel de trasport gaz lichefiat din Georgia la Constanța. În plus, în regiune au apărut alte proicte, precum TurkStream, cu implicare masivă a Rusiei, sau Balkan Stream. Bulgarii și ungurii și-au găsit repede alte priorități, legați tot de ruși, însă au fost constrânși de Bruxelles să meargă mai departe cu BRUA.
Practic, fără acorduri de rezervare de capacitate, pentru că nu prezintă interes economic, fără o construcție completă, pentru că BRUA 1 nu merge până la granița cu Ungaria (fiind nevoie de BRUA 2), fără producție de gaze din Marea Neagră (Exxon și OMV sunt în stand-by din cauza prevederilor dezavantajoase din legea offshore, cu Lukoil pe picior de plecare și cu americanii de la The Carlyle care par dispuși să introducă gazele în sistemul de tranzit) și fără conducta care să ducă gazele de la Marea Neagră la BRUA (Tuzla-Podișor), sunt mari șanse ca prin BRUA să nu curgă nicio moleculă de gaz. Sau dacă va curge, să fie import venit din Ungaria (care e de fapt gaz de la Gazprom). Astfel, gândită ca o alternativă la resursele rusești, BRUA poate deveni captivă rușilor. În plus, românii vor trebui să acopere 40 de ani investiția. Și o vor face suportând un tarif de transport mai ridicat. Oficialii de la Transgaz susțin că va fi o creștere cu 1% acestuia. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, afirmă că tariful ar trebui dublat.
Ce e de făcut? BRUA nu are acorduri și, prin urmare, nu poate avea gaze. Însă poate deveni utilă în perioadele din an atunci când consumul de gaze al țării crește, adică în timpul iernilor foarte reci. ”Vom putea importa mai mult din Ungaria și vom introduce gazul în BRUA. Atunci va fi utilă”, a spus Dumitru Chisăliță. Și din Ungaria vine tot gaz rusesc.
De ce ne-au lăsat vecinii cu ochii în soare? Pentru că s-au conectat sau se vor conecta la conducte mult mai interesante pentru ei. FGSZ, transportatorul maghiar de gaze, a aprobat un plan de investiţii privind construcţia, până în octombrie 2021, a unui gazoduct până în Serbia, cu o capacitate de şase miliarde metri cubi pe an. Grupul energetic ungar MOL, care controlează FGSZ, a anunţat a decis de asemenea să se va alăture proiectului gazoductului TurkStream, care face legătura între Rusia şi Turcia via Marea Neagră. Și bulgarii, prin operatorul lor de transport, Bulgartransgaz,, au făcut publică decizia de a se împrumuta cu 400 de milioane de euro pentru a finanţa gazoductul Balkan Stream, care e o prelungire pe teritoriul Bulgariei a conductei ruseşti TurkStream. Această din urmă conductă este conductă menită să scoată Ucraina de pe traseul livrărilor de gaze în Europa. De fapt, sunt două conducte, fiecare de câte 15,75 miliarde metri cubi, una care duce până în Turcia, prin Marea Neagră, și alta care ar urma să treacă prin Bulgaria, Serbia, Ungaria. De la începutul acestui an, TurkStream alimentează Bulgaria.
