Ordinul spune că “sumele rezultate din diminuarea cu 25% a cuantumului brut a drepturilor de natură salarială prevăzute la Art.1 şi 2 din legea 118/2000 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, inclusiv cuantumul contribuţiilor de asigurări sociale datorate de angajator aferent acestor sume (…) se achită în contul de venituri al bugetului de stat 20.36.01.20 “Venituri ale bugetului de stat-Vărsăminte din reducerea drepturilor salariale conform legii 118/2010” deschis la unităţile Trezoreriei Statului din cadrul organului fiscal în raza cărora angajatorii sunt luaţi în evidenţa fiscală”.
Finanţele au publicat ordinul în ciuda opoziţiei Băncii Centrale Europene (BCE), care a trebuit obligatoriu consultată de autorităţile de la Bucureşti înainte de a adopta măsura de tăiere a salariilor din BNR. Instituţia de la Frankfurt s-a opus, două fiind, în esenţă, argumentele principale:
- angajaţii BNR nu sunt plătiţi de la bugetul de stat, iar tăierea decisă de Guvern încalcă principiul independenţei băncii centrale
- prin direcţionarea către buget a 25% din salariile angajaţilor BNR, se încalcă interdicţia de finanţare monetară. Cu alte cuvinte, BNR finanţează direct cheltuielile Guvernului, ceea ce este interzis de BCE.
