Anunţul vine într-un moment delicat. Ieri, delegaţia FMI a început o vizită de două săptămâni în România, care va dura până în 10 februarie. Scopul este a treia evaluare a acordului stand-by cu România, aprobat în septembrie 2013. Chiar dacă actualul acord preventiv expiră în luna septembrie a acestui an, anunţul premierului riscă să nu fie pe placul FMI. Aceasta, deoarece Guvernul cochetează cu ipoteza semnării unui nou acord cu FMI, începând de anul viitor, după modelul polonez. O decizie definitivă de reducere a TVA pentru 2016 va pune Fondul în faţa faptului împlinit şi, în general, economiştii FMI nu văd cu ochi buni astfel de reduceri ce afectează, la prima vedere, resursele bugetare.
Măsura va fi prezentată ca prioritate de către premier Parlamentului săptămâna viitoare, alături de alte planuri. „Săptămâna viitoare, voi merge să prezint priorităţile Guvernului în raportul cu Parlamentul în prima sesiune“, le-a spus Ponta miniştrilor, în şedinţa de Guvern.
Încă nu se ştie cu siguranţă care va fi viitorul TVA generală, însă vineri, premierul Ponta a afirmat că este posibilă reducerea generală a TVA cu cel mult trei puncte procentuale sau scăderea TVA la categorii de produse, în special cele alimentare. Guvernul a redus de la 1 septembrie 2013 TVA la pâine de la 24% la 9%.
Ce efecte va avea scăderea?
Fără o reformă a Fiscului, reducerea TVA se va solda cu o micşorare a veniturilor bugetare ale statului. Cel puţin aceasta s-a întâmplat anul trecut, când TVA la pâine şi alte produse similare a scăzut cu 15%.
Reducerea TVA la 9% pentru pâine a generat încasări mai mici cu circa 321 milioane lei la buget în perioada septembrie 2013 – iulie 2014, însă impactul negativ asupra veniturilor bugetare a fost de 386,7 milioane lei, arăta în toamna anului trecut Consiliul Fiscal. Speranţele că micşorarea TVA va duce la diminuarea evaziunii în domeniu erau astfel năruite de cifrele CF. Motivul ar fi acela că nu a crescut conformarea voluntară, după cum spera Guvernul.
Economişti: Reducerea TVA este o gură de aer
Cu toate acestea, măsura reducerii TVA este salutată de către economişti. „Este o măsură foarte bună, ar ajuta economia, dar nu văd de ce se aşteaptă până în 2016. Este nevoie de aceasta ca de aer“, a declarat pentru „România liberă“ economistul Florin Cîţu. Potrivit lui, măsura nu prezintă pericol inflaţionist, nivelul inflaţiei din România fiind redus.
România are una dintre cele mai mari rate ale TVA din Europa. O reducere a acesteia, chiar dacă nu se va simţi într-o diminuare masivă şi imediată a preţurilor, va determina o micşorare a presiunii fiscale puse pe agenţii economici. Nivelul ridicat al ratei, ponderea mare a populaţiei rurale active într-o agricultură prea puţin fiscalizată, dar şi ineficienţa Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală determină un nivel ridicat al evaziunii în domeniu. Gradul de eficienţă a taxării în cazul TVA la nivelul anului 2013, de 56%, este semnificativ inferior celui înregistrat în Estonia (83%), Slovenia (71%) și Republica Cehă (71%), aprecia în ultimul raport anual CF. România a colectat în 2013 8,47% din PIB din venituri din TVA, faţă de 8,45% din PIB în Estonia, 8,64% în Slovenia și 9,22% în Bulgaria, în condiţiile în care cota standard de TVA în aceste țări era de 20% (comparativ cu un nivel de 24% în România). La nivelul anului 2013, o eficiență mai redusă a taxării conform definiției de mai sus era observabilă în Slovacia, Letonia și Polonia.
