De asemenea moneda unică a urcat faţă de yenul japonez iar francul elveţian scade în raport cu euro, la minimul ultimei luni. La Londra în cadrul tranzacţiilor de dimineaţă euro se apreciase la 1,261 dolari, iar faţă de yen crescuse cu 0,2% la 98,92 yeni.
Brokerii sunt de părere că, în cazul în care, planul pe care BCE îl va anunţa nu va fi suficient de convingător, cotaţia euro va scădea rapid în raport cu dolarul, depăşind pragul de 1,3 dolari în următoarele zile.
Reuşita planului de salvare a euro este o piatră de încercare pentru Mario Draghi, preşedintele BCE, a cărui credibilitate este legată de susţinerea pe termen scurt a monedei euro.
“Draghi şi-a pus reputaţia în joc”, consideră Julian Callow, economistul-şef la Barclays. “Şi-a asumat salvarea euro, astfel că ca răspunde integral de reuşita programului”.
Draghi a spus în faţa Parlamentului European că BCE va interveni pe piaţa obligaţiunilor pentru reduce presiunea pe dobânzi şi să salveze euro, conform unei înregistrări din forul european obţinută de Bloomberg News. Cele două puncte principale ale planului său, pe care le-a înaintat consiliului BCE dar care sunt dezaprobate de Bundesbank, constau în achiziţia nelimitată de obligaţiuni suverane cu maturităţile mai mici de trei ani, au declarat doi oficiali ai unor bănci centrale, ce au dorit să rămână anonimi.
În luna iulie, Draghi a spus că va face „orice este necesar” pentru salvarea euro. De la BCE se aşteaptă să micşoreze astfel costurile împrumuturilor pentru statele supraîndatorate din zona euro prin achiziţia obligaţiunilor emise de acestea. Pe de altă parte, Bundesbank se opune în continuare vehement acestei iniţiative.
Jens Weidmann, preşedintele Bundesbank, este îngrijorat că statele membre s-ar putea să se agaţe de ajutorul băncii central europene şi să renunţe la eforturile de a-şi reforma fundamental economiile. Însă este de aşteptat ca majoritatea celor 23 de membri ai consiliului de conducere ai BCE să aprobe acest plan.
Întâlnirea de azi a Consiliului de conducere al BCE, este considerat a fi cel mai important din scurta istorie a băncii şi crucial pentru evoluţia în continuare a Uniunii Monetare. Pe lângă decizia de a cumpăra obligaţiuni ale statelor aflate în mare dificultate, mai multe întrebări îşi aşteaptă răspunsul.
De exemplu, va impune BCE o limită a sumelor pe care urmează să le investească în obligaţiuni cotate cu risc ridicat, sau tranzacţiile nu vor avea vre-un plafon prestabilit? Intrevenţiile BCE vor fi condiţionate de o cerere de ajutor formulată de un stat cu probleme de finanţare pentru alocarea unei cote din fondurile de stabilitate deja existente? Şi care sunt tipurile de bonduri pe care BCE le va cumpăra?
Dacă aceste întrebări nu-şi vor găsi azi răspuns, pieţele ar putea fi dezamăgite, atrag atenţia analiştii. Draghi speră ca intervenţiile BCE pe piaţa obligaţiunilor să permită unor state superîndatorate precum Italia şi Spania să se poată finanţa în continuare la costuri acceptabile, fără să mai fie necesară o restructurare a datoriilor suverane cu posibilitatea reală de a intra în incapacitate de plată, ceea ce ar putea declanşa colapsul zonei euro.
Spania a cerut deja un ajutor financiar de 100 miliarde de euro pentru a sprijini băncile aflate în dificultate, şi plăteşte în prezent o dobândă de 6,42% pentru obligaţiunile pe 10 ani, în timp ce Italia achită pentru aceleaşi împrumuturi 5,51%, sub pragul de 7%, de la care fără sprijin internaţional, statul intră în incapacitate de plată.
