Ministrul finlandez a respins acuzaţiile omologului român, Traian Igaş, care a spus că împotrivirea Olandei şi Finlandei faţă de aderarea României şi Bulgariei la Schengen a fost motivată de raţiuni de politică internă, cum ar fi, de pildă, presiunea partidelor antiimigraţioniste.

„Nu are nicio legătură cu politica internă finlandeză sau cu romii români de pe străzile din Helsinki”, a declarat Patvi Raanen, citat de EUobserver. Cele două ţări „trebuie să-şi accelereze lupta împotriva corupţiei şi să-şi reformeze sistemul juridic”, a subliniat oficialul olandez. „S-ar putea să ne întoarcem la această temă în primăvară, după raportul Comisiei”, a adăugat oficialul.

Şi Olanda a arătat joi că aşteaptă următorul raport pe justiţie pentru România înainte de a „avea sens” o nouă discuţie despre aderarea celor două ţări. Întrebat dacă este vorba despre raportul din februarie sau despre cel din vara anului viitor, ministrul imigraţiei Gerd Leers a spus că, din câte ştie, raportul din februarie e unul de etapă, sugerând că veto-ul olandez ar putea fi ridicat abia după raportul din vară.

România şi Bulgaria s-au declarat dezamăgite de rezultatul Consiliului JAI de joi, care nu a reuşit să ia o decizie în privinţa aderării lor şi nici nu a stabilit un alt calendar pentru discuţii. Mai mult, speranţele României de a aduce subiectul în discuţia Consiliului UE din octombrie par să se spulbere.

Deşi a recunoscut că din punct de vedere tehnic România şi Bulgaria sunt pregătite pentru Schenghen, ministrul olandez al imigraţiei, Gerd Leers, a argumentat poziţia ţării sale – de neîncredere în capacitatea celor două ţări de a păzi graniţele externe ale UE – într-un mod plastic: „Poţi să ai o uşă încuiată şi să o ai dotată cu cele mai noi sisteme, dar dacă paznicul nu este de încredere, degeaba”.

Preşedinţia poloneză a Consiliului UE a sprijinit ferm România şi Bulgaria – de altfel, ministrul Traian Igaş a ţinut să-i mulţumească în mod special omologului polonez – şi a apreciat că veto-ul exercitat de Olanda şi Finlanda joi reprezintă „o concluzie tristă în legătură cu încrederea reciprocă în rândul statelor membre”.

„Încredere reciprocă înseamnă şi respectarea promisiunilor. Astăzi, a fost încălcată o promisiune”, a spus Jerzy Miller după reuniune. El a explicat că României şi Bulgariei li s-a spus că odată ce vor întruni criteriile vor intra în Schengen, iar ultimele evaluări tehnice din aprilie au confirmat că aşa stau lucrurile. „Trăim timpuri dificile pentru UE. Asemenea timpuri solicită sprijin reciproc. Iar astăzi nu avem suficientă încredere în noi pentru a spune că vrem să acţionăm împreună”, a constatat cu amărăciune ministrul polonez de interne.

Miller a reamintit că România şi Bulgaria deja au acces în Sistemul de Informaţii Schengen, baza de date pentru criminalitatea transfrontalieră şi maşini furate. „Ne folosim de asistenţa lor, dar nu-i acceptăm în familie, nu asta înseamnă solidaritate”, a spus ministrul polonez.