Tocmai această revenire asupra estimărilor pune sub semnul îndoielii acurateţea prognozelor economice ale FMI, iar o analiză simplă arată că proiecţiile uneia dintre cele mai influente instituţii financiare internaţionale sunt în cea mai mare parte imprecise.
În privinţa României, pentru anul 2013 FMI estima în ediţia din aprilie 2012 a WEO o creştere economică de 3%. În ediţia din octombrie 2012 instituţia şi-a redus estimarea la 2,5% pentru ca în cel mai recent raport să arate pentru anul trecut un avans de 3,5%.
După analiza modificărilor estimării de creştere pentru economia globală, zerohedge.com concluzionează că „o mare parte din banii contribuabililor poate fi economisită dacă personalul Fondului este înlocuit cu cimpanzei care aruncă săgeţi de dart“.
La o analiză similară, prestigioasa revistă The Economist trage concluzia că, dacă în privinţa cifrelor se înşală, FMI anticipează destul de bine trendurile evoluţiei economiei globale.
În ediţia din octombrie 2014 a WEO FMI avertizează, într-o casetă „îngropată“ la sfârşitul primului capitol, că ultimele serii de predicţii nu au fost precise. Creşterea economiei globale a încetinit în fiecare an al perioadei 2010-2013, iar avansul anual real s-a situat în medie cu 0,6 puncte procentuale sub aşteptările FMI în fiecare prognoză începând cu 2011, scrie The Wall Street Journal. Erorile diferă de la un stat la altul, dar în general sunt mai mari în privinţa economiilor emergente decât cele referitoare la ţările avansate.
