Remarcabil este cazul în care un stat nu a intrat, pentru că inflaţia sa a fost cu doar 0,01% mai mare decât se cerea. În acelaşi timp, multe state din zona euro nu îndeplineau ani de zile cerinţele privind datoria de stat, însă nimic nu s-a făcut împotriva lor. Regulile pentru zona euro nu au fost doar incorecte, ci şi contraproductive.

Un raţionament sănătos cere respectarea regulilor în interior, pentru a se asigura stabilitatea monedei euro. Având în vedere că acest lucru nu a fost făcut, acum multe state din zona euro sunt la un pas de faliment. Este paradoxal, dar statele cu o politică fiscală şi economică mai bună au fost în afara zonei euro, în timp ce statele membre ale zonei euro au fost în multe cazuri cu o politică fiscală mai proastă.

Spre exemplu, în anul 2008, toate noile state membre UE au avut o datorie de stat de sub 50% din PIB, cu singura excepţie a Ungariei, în timp ce în zona euro datoria de stat a fost în medie de peste 70% din PIB.