Olli Rehn va candida la preşedinţia Finlandei. A fost comisar european

Fostul comisar european pentru extindere Olli Rehn, binecunoscut României din perioada de preaderare la Uniunea Europeană, în prezent guvernator al Băncii Centrale a Finlandei, a anunţat că va candida la alegerile prezidenţiale din această ţară, prevăzute pentru anul viitor.

Olli Rehn a declarat miercuri că va solicita un concediu de un an de la actualul său loc de muncă pentru a se pregăti pentru campania electorală.

În vârstă de 61 de ani, el a declarat că va fi în concediu anual în perioada următoare şi nu se va mai implica în îndatoririle oficiale de membru al Consiliului guvernatorilor Băncii, pentru că se pregăteşte să candideze.

El trebuie să strângă 20.000 de semnături înainte de a se înscrie oficial în cursa electorală. „Voi solicita un concediu anual atunci când, sperăm, voi fi nominalizat ca şi candidat la preşedinţie”, a declarat Rehn într-o conferinţă de presă, potrivit Reuters.

EXPERIENŢA EUROPEANĂ

Olli Rehn a devenit guvernator al Băncii Centrale a Finlandei în 2016, dar până atunci a căpătat o solidă experienţă europeană în calitate de comisar european pentru extindere din 2004 până în 2010, apoi comisar european pentru afaceri economice şi monetare din 2010 până în 2014. Înainte de a deveni guvernator, a fost ministru al economiei în cabinetul finlandez, ca membru al Partidului de Centru.

Olli Rehn a făcut parte pentru scurt timp şi din Comisia Prodi. A fost numit comisar european pentru întreprinderi şi societatea informaţională la 12 iulie 2004, preluând această funcţie de la precedentul comisar finlandez, Erkki Liikanen, care şi-a părăsit postul în aceeaşi zi pentru a deveni guvernator al Băncii Centrale a Finlandei. Guvernul finlandez l-a nominalizat pe Rehn pentru viitoarea Comisie Barroso, care a intrat în funcţie la 22 noiembrie 2004. A fost cel mai tânăr membru al primei Comisii Barroso.

Numirea lui Rehn în postul pentru extindere a fost considerată o uşoară dezamăgire pentru Finlanda, care spera ca reprezentantul său să primească un portofoliu legat de economie. Extinderea a fost, însă, o problemă centrală pentru UE în perioada premergătoare aderării istorice a zece ţări, la 1 mai 2004. Tot Olli Rehn a prezidat aderarea Bulgariei şi a României, în 2007, precum şi continuarea negocierilor cu Croaţia şi deschiderea negocierilor cu Turcia.

Jucător de fotbal în tinereţe, Olli Rehn a studiat economie, relaţii internaţionale şi jurnalism la Macalester College din Saint Paul, Minnesota, Statele Unite. A obţinut o diplomă de master în ştiinţe politice la Universitatea din Helsinki în 1989 şi un doctorat în ştiinţe politice la St. Antony’s College, Oxford, în 1996, cu tema „Corporatismul şi competitivitatea industrială în statele europene mici”. Pe lângă finlandeză şi germană, limba sa maternă, vorbeşte engleza, franceza, suedeza şi parţial rusă, poloneză şi maghiară.

CINE MAI CANDIDEAZĂ LA ALEGERILE DIN FINLANDA

Ecologistul Pekka Haavisto, care a demisionat miercuri din funcţia de ministru de externe, odată cu învestirea noului guvern, a anunţat recent că va candida şi el la preşedinţie. Şi el este cunoscut publicului român. În 2000, el a reprezentat ONU în cadrul investigaţiilor privind accidentul minier de la Baia Mare. 

Politica externă şi de securitate se numără printre responsabilităţile constituţionale cheie ale preşedinţilor Finlandei.

În aprilie, Finlanda s-a alăturat NATO, într-o schimbare istorică de politică provocată de invazia Rusiei în Ucraina, care a atras o ameninţare din partea Moscovei cu „contramăsuri”.

Marţi, la Helsinki, parlamentul nou ales al Finlandei l-a învestit premier pe Petteri Orpo, care vine în fruntea unui guvern de coaliţie de dreapta punând capăt guvernării social-democratei Sanna Marin, care a condus ţara în timpul pandemiei şi al demersurilor pentru aderare la NATO.

Alegerile prezidenţiale vor avea loc la începutul anului viitor în Finlanda. Mandatul preşedintelui este de şase ani.

Preşedintele în exerciţiu Sauli Niinistö nu mai poate candida pentru realegere, fiind deja la al doilea mandat.

În cazul în care noul preşedinte este ales din primul tur de scrutin, la 28 ianuarie, mandatul său va începe la 1 februarie 2024. În cazul în care alegerile vor ajunge la un al doilea tur de scrutin, la 11 februarie, mandatul va începe la 1 martie 2024.

Potrivit unui sondaj de opinie realizat de Ilta-Sanomat în 2022, Mika Aaltola, politolog şi director al Institutului finlandez pentru afaceri internaţionale, era cel mai popular candidat pentru a deveni cel de-al 13-lea preşedinte al Finlandei în 2024. După el, următorii clasaţi erau ministrul de externe Pekka Haavisto şi guvernatorul Băncii Centrale a Finlandei, Olli Rehn.

Ultimele Articole

Articole similare

Parteneri

Loading RSS Feed