Guvernul socialist de la Paris se dovedeşte net mai binevoitor cu romii din România şi Bulgaria, decât a fost cel al preşedintelui Sarkozy. Sau, cel puţin, se arată mai preocupat de îmbunătăţirea situaţiei acestora. De-aici şedinţa specială de astăzi consacrată elaborării unei noi politici privind viitorul romilor în Franţa.
Prima direcţie, ridicarea măsurilor tranzitorii de pe piaţa muncii. Când România şi Bulgaria au aderat la Uniunea Europeană în ianuarie 2007, Franţa s-a numărat printre ţările care au profitat de dreptul de a impune cetăţenilor celor două ţări pentru o perioadă de 7 ani restricţii temporare pe piaţa muncii. Acestea vor fi ridicate, inclusiv pentru romii aflaţi acum pe teritoriul francez, astfel că cetăţenii din România şi Bulgaria vor putea practica în Franţa orice mseserie.
Noua politică pentru romi mai are în vedere facilitarea relocărilor, pentru că, în campanie, preşedintele François Hollande a promis că nicio expulzare nu se va mai face fără o propunere de relocare. Cea de-a treia direcţie este implicarea ţării de origine: în 2010, Franţa a cheltuit 18 milioane de euro pentru repatrierea voluntară a romilor.
Autorităţile de la Bucureşti au spus atunci că ar fi fost mai bine dacă banii ar fi fost investiţi în proiecte concrete de integrare. Recapitulăm, deci: ridicarea restricţiilor de pe piaţa muncii, relocarea şi implicarea ţării de origine, iată cele trei mari direcţii de acţiune prin care guvernul de la Paris îşi propune să construiască noua politică pentru romi.
Ce va ieşi concret vom vedea. Ce ştim este că Franţa vrea să devină din acest punct de vedere un exemplu pentru Europa.
