‘Printre rezultatele acestor reuniuni, ne aşteptăm ca forţa noastră de acţiune să fie mult mai mare’, a declarat directorul general al FMI, Christine Lagarde, în deschiderea reuniunii de primăvară a FMI de la Washington.
Vineri, ministrul nipon al finanţelor, Jun Azumi, a estimat la rândul său că este ‘foarte probabil’ ca FMI să reuşească să-şi atingă obiectivul.
Miniştrii finanţelor din cadrul G20 au început să discute vineri, după o primă cină de lucru joi seara.
Excepţie notabilă, Statele Unite ale Americii, principalul acţionar al FMI, au refuzat să plătească fie şi numai un singur dolar în plus. Poziţia inflexibilă a Washingtonului a determinat-o pe dna Lagarde să-şi revizuiască în scădere ambiţiile sale iniţiale, după ce a estimat în ianuarie nevoile FMI la circa 600 de miliarde de dolari.
Christine Lagarde, susţinută de europeni, doreşte să obţină vineri în total cel puţin 400 de miliarde dolari. Ea poate deja conta pe aproximativ 320 de miliarde graţie angajamentului Japoniei, care oferă 60 de miliarde de dolari, al celor trei ţări scandinave (Suedia, Norvegia şi Danemarca), cu puţin peste 26 de miliarde, al sprijinului Poloniei, cu 8 miliarde, şi, în sfârşit, al celui al Elveţia şi altor ţări neidentificate, cu 26 de miliarde de dolari.
Directorul general al FMI s-a arătat ‘dispus să lase chestiunea deschisă timp de câteva săptămâni, unele ţări având nevoie de mai mult timp pentru a obţine aprobarea’ parlamentelor lor.
