Dispozitivele care pot înregistra și modifica activitatea creierului contestă legislația existentă privind drepturile omului, spun cercetătorii, potrivit nature.com.
În prezent, companiile de la start-up-uri până la giganți ai tehnologiei dezvoltă dispozitive portabile pentru utilizare pe scară largă. Acestea includ căști și brățări care înregistrează diferite forme de activitate neuronală și care le vor oferi producătorilor acces la aceste informații. Problema este că aceste companii care oferă neurotehnologii consumatorilor au termeni și condiții care impun utilizatorilor să acorde companiei dreptul de proprietate a datelor despre creierul lor. Și, în acest moment, majoritatea firmelor care culeg informațiile direct din creierul utilizatorului își rezervă dreptul de a partaja datele cu terți.
Progresele științifice fac rapid realitate concepte științifico-fantastice, cum ar fi citirea minții, și ridică întrebări spinoase pentru eticieni, care se gândesc la cum să reglementeze tehnicile de citire a creierului pentru a proteja drepturile omului, cum ar fi viața privată.
La mijlocul lui iulie, neurologi, eticieni și miniștrii guvernamentali au discutat pe larg despre acest subiect la o reuniune organizată de UNESCO, la Paris. Obiectivul central: trasarea următorilor pași în gestionarea „neurotehnologiilor” – tehnici și dispozitive care interacționează direct cu creierul pentru a-i monitoriza sau modifica activitatea.
În prezent, tehnologia include o gamă variată de dispozitive – de la cele aprobate din punct de vedere medical, cum ar fi implanturile cerebrale pentru tratarea bolii Parkinson, până la produse comerciale, precum articolele portabile utilizate în realitate virtuală (VR) – pentru a colecta informații despre cum funcționează creierul sau pentru a permite utilizatorilor să controleze un software.
Progresele în neurotehnologie includ o tehnică de neuroimagini care poate decoda conținutul gândurilor oamenilor și interfețe implantate creier-calculator (BCI) care pot converti gândurile oamenilor despre scrierea de mână în text.
Domeniul are o dezvoltare rapidă – cel mai recent raport al UNESCO despre neurotehnologie, publicat în cadrul reuniunii, a arătat că, la nivel mondial, numărul de brevete legate de neurotehnologie depuse anual s-a dublat între 2015 și 2020. Investițiile au crescut de 22 de ori între 2010 și 2020, iar neurotehnologia este acum o industrie de 33 de miliarde de dolari.
Nevoia de reglementare vine din posibilitatea ca neurotehnologiile să fie utilizate pentru profilarea indivizilor sau pentru manipularea gândurilor și a comportamentului oamenilor.
Dispozitivele de monitorizare a creierului de tipul mass-market ar fi un plus puternic pentru o lume digitală în care actorii corporativi și politici folosesc deja datele personale pentru câștiguri politice sau comerciale, spune Nita Farahany, etician la Universitatea Duke din Durham, Carolina de Nord.
Factorii de decizie se confruntă cu provocarea de a crea reglementări care să protejeze împotriva potențialelor daune ale neurotehnologiilor, fără a restricționa cercetarea asupra beneficiilor acestora. Iar produsele medicale și de consum prezintă provocări distincte, spune Farahany.
Produsele destinate utilizării clinice sunt în mare măsură guvernate de reglementările existente pentru medicamente și dispozitive medicale. De exemplu, un sistem care monitorizează activitatea cerebrală a persoanelor cu epilepsie și le stimulează creierul pentru a suprima potențiale convulsii este în uz clinic.
Dispozitivele mai avansate – cum ar fi BCI-urile implantate, care permit persoanelor paralizate să controleze diferite dispozitive externe folosind doar gândurile lor – sunt în faza de testare.
Dar dispozitivele comerciale sunt o preocupare mai presantă pentru eticieni. Companiile de la start-up-uri până la giganți ai tehnologiei dezvoltă dispozitive portabile pentru utilizare pe scară largă: căști și brățări care înregistrează diferite forme de activitate neuronală și care oferă producătorilor acces la aceste informații.
Confidențialitatea acestor date este o problemă cheie. Rafael Yuste, expert în neuroștiință la Universitatea Columbia din New York City, a declarat că o analiză nepublicată a Fundației Neurorights, pe care a co-fondat-o, a constatat că 18 companii care oferă neurotehnologii consumatorilor au termeni și condiții care impun utilizatorilor să acorde companiei dreptul de proprietate a datelor despre creierul lor. Toate aceste firme, cu excepția uneia, își rezervă dreptul de a partaja acele date cu terți.
Necesitatea de a reglementa dispozitivele comerciale este urgentă, spune Farahany, având în vedere că piața potențială pentru aceste produse este mare și că companiile ar putea căuta în curând să profite de pe urma datelor neuronale ale oamenilor.
O preocupare majoră este modul în care capacitatea de a înregistra și manipula activitatea neuronală interferează cu drepturile omului existente.
Se vorbește despre un concept nou: „neurorights” – drepturile care protejează împotriva terților care pot accesa și afecta activitatea neuronală a unei persoane.
Țări precum Chile, Spania, Slovenia și Arabia Saudită au început să elaboreze reglementări, iar reprezentanții au discutat despre munca națiunilor lor la întâlnirea de la Paris. Chile a devenit prima națiune care și-a actualizat constituția (2021) pentru a recunoaște că neurotehnologia are nevoie de supraveghere și cadru legal.
Următorul pas pentru statele membre UNESCO va fi să voteze în noiembrie dacă organizația ar trebui să elaboreze linii directoare globale privind neurotehnologie, similare liniilor directoare pe care UNESCO le finalizează pentru inteligența artificială, care ajută statele membre să implementeze legislația.
