România plătește anual un milion de euro pentru paza ruinelor de la combinatul Krivoi Rog din Ucraina. Banii se duc în conturile a trei companii și anume Arcom SA, Arcif SA și Uzinexport SA, conform ministrului Economiei, Claudiu Năsui. Până acum, aceste firme au primit peste 70 de milioane de lei.
Implicarea României în construcția combinatului ucrainean datează de pe vremea Uniunii Sovietice, iar partea ei de investiții s-a ridicat la peste 800 de milioane de dolari. Suma respectivă s-a dus pe apa sâmbetei pentru că lucrările de construcție au fost sistate după dezmembrarea URSS, astfel încât 20 de ani după aceea nu s-a mai întreprins nimic la combinat. Conform împărțirii după căderea colosului comunist, Ucraina a primit 56,8% din acțiuni, România 27% și Slovacia 18,2%.
O problemă uitată în sertare
”Mulți ați auzit de combinatul de la Krivoi Rog. Dar știți și că el ne mănâncă în fiecare an banii din taxe și impozite? În ministerul economiei sunt multe probleme uitate de ani de zile. Unele de zeci de ani. Și, la fiecare astfel de problemă, este cineva care câștigă bani frumoși de pe urma ei. Combinatul de la Krivoi Rog este fix o astfel de problemă a statului român. Nerezolvată de ani de zile și din care câțiva oameni conectați politic se îmbogățesc din banii contribuabililor”, susține Năsui.
Conform ministrului, combinatul de la Krivoi Rog este o fabrică abandonată din Ucraina la care este proprietar și statul român alături de statul ucrainean. Inițial erau mai multe state care au fost implicate în construirea lui, dar au rămas numai acestea două. Combinatul nu mai funcționează și nici nu are vreo perspectivă de a se reporni.
Este o reminiscență a economiei socialiste planificate deținute de stat. A fost fondat de Republica Socialistă România, împreună cu alte state din lagărul socialist, în anul 1986. România a plătit atunci 640 milioane ruble transferabile (echivalentul a ~1 miliard de dolari) pentru construcție. În schimbul acestor bani, România trebuia să primească peleți de fier pentru a produce oțel. În total, statul român ar fi trebuit să primească ~30 de milioane de tone de peleți timp de 10 ani. În practică, a primit doar 159 mii de tone. Adică 0,53% din cât trebuia să primească. O altă „bună afacere” a statului.
Combinat mort acum 22 de ani
”Să ne înțelegem bine: de 22 de ani acest combinat nu mai funcționează deloc. Celelalte state cu care eram în asociere și-au marcat pierderea și au vândut pe cât au putut ce aveau calculat drept contribuție națională. Statul român, însă, a ales să rămână agățat de combinat alături de statul ucrainean, cel pe teritoriul căruia se află acest maldăr de fier din care se fură anual, cam orice. Sunt nenumărate reportaje făcute de televiziunile românești care arată aproape an de an că din combinat, adică ce a mai rămas din el după atâta vreme, se fură ca din codru.
Știți ce face statul român cu el de zeci de ani? Plătește anual un milion de euro la trei firme pentru „pază și conservare”. Trei firme care tot fac bani frumoși an de an din paza unei ruine. An de an.
Recent am primit pe masă nota de plată pe anul acesta. Ne costă încă 5,4 milioane de lei. Nu sunt alese la întâmplare aceste firme. Sunt impuse printr-o lege în care ele apar paznici obligatorii. Repet, an de an.
Am cerut și eu poze de la fața locului să vedem ce păzim. Dacă tot ne costă cât o secție ATI nouă în fiecare an.
Combinatul este o epavă. Vedeți aici, ca să vă dați seama: (https://cutt.ly/ColosulcareInghitedinBaniiTarii).
Vă las pe dumneavoastră să judecați cât de bine se face „conservarea și paza” din poze și din reportaje.
Am crede măcar că aceste trei firme au fost alese pe baze concurențiale printr-o licitație sau prin orice e firesc în 2021. Deloc. Sunt trei firme nominalizate expres într-un HG din 1999. Cele trei firme sunt: Arcom SA, Arcif SA și Uzinexport SA.
Până acum, aceste firme au primit peste 70 de milioane de lei. Adică 1 milion de euro pe an.
Care e interesul în această schemă? Să tot plătim bani publici unor firme pentru păzirea unei epave fără viitor și să aruncăm fără sens banii plătiți de fiecare contribuabil în parte într-o gaură neagră? Sau în buzunarele unor căpușe ale statului?
Pentru mine și pentru orice om de stat cu bun simț, e clar că acest combinat, așa cum este acum, nu are nicio perspectivă. Până acum statul a întreținut această gaură neagră din motive pe care pot doar să le bănuiesc.
Singurii beneficiari din toată povestea asta sunt cele trei firme care nu fac nimic. Dacă ar fi plătite din bani privați, aș zice treaba lor. Dar problema este că sunt plătiți din banii contribuabililor, iar eu nu suport risipa.
De aceea am propus prim-ministrului ce nu a avut curaj nimeni să facă de zeci de ani încoace: să ieșim din această afacere comunistă păguboasă care încă risipește banii românilor fără absolut niciun scop altul decât îmbogățirea unor abonați la bani de la stat.
Concret, trebuie să vindem la licitație activele și toate creanțele de acolo. Să mai recuperăm ce putem și să nu mai plătim un milion de euro pe an unor firme stabilite din pix în 1999”, a mai spus Năsui.
Decizia lui Nicolae Ceaușescu
Furturile de fiare, țevi, componente din rețeaua electrică sau macarale sunt la ordinea zilei, în pofida așa-zisei paze plătite de români. România s-a alăturat investiției din Ucraina, prin decizia lui Nicolae Ceaușescu, pentru a alimenta cu minereuri combinatul siderurgic de la Galați. Autoritățile de la București preconizau să-și recupereze investiția prin importul de palete de la Krivoi Rog, însă pentru acest lucru trebuia îndeplinită o condiție fundamentală, și anume finalizarea construcției unității. Țara noastră nu a reușit să-și ducă planul până la capăt, fiind realizate aproape 90% din lucrări, iar Ucraina a abandonat la rândul ei partea de construcție ce-i revenea. Mai mult, câteva state care s-au raliat inițial proiectului au ieșit din joc și Kievul a refuzat să mai recunoască investițiile de până atunci. Ca să recupereze creanța de 800 de milioane de dolari, statul român l-a insarcinat pe Lakshmi Mittal, direct interesat de soarta paletelor de la Krivoi Rog.
Combinatul de Îmbogăţire a Minereurilor Acide de la Krivoi Rog (CIM Krivoi Rog), ridicat lângă localitatea Dolinska – Ucraina, reprezintă cea mai mare investiţie externă a României din toate timpurile. România ar avea de recuperat de la vecini circa 2 miliarde de dolari (cu tot cu dobânzi) în contul participării la ridicarea combinatului fantomă.
