„Sunt absolut convins că, în condiţii de criză gravă, dacă nu avem luciditatea de a investi în zone strategice pentru a pregăti momentul relansării şi ne ducem în decizii doar pe termen scurt, de tipul supravieţuire pe termen scurt, greşim profund (…) Sper ca institutul ASPEN să fie un medium de colectare de idei interesante şi, în urma discuţiei noastre, vom pregăti un set de recomandări de politici publice pe care în mod oficial le vom înainta factorilor decidenţi din România”, a afirmat preşedintele Senatului, în deschiderea lucrărilor seminarului ASPEN privind energia şi resursele regenerabile.

Liderul PSD a insistat că investiţia în zona energetică „reprezintă o obligaţie într-un context de criză şi nu un moft sau un capriciu pe care o elită ecologisto-romantică o pune în dezbatere”, mai ales că, potrivit lui Geoană, se pot crea în următorii ani câteva zeci de mii de noi locuri de muncă în această zonă.

Preşedintele social-democrat a criticat tentaţia ca în condiţii de criză să fie abordate doar măsuri pe termen foarte scrut, care uneori „inhibă” decizii care ar trebui luate pe termen mediu.

Geoană a subliniat că România „suferă de o capacitate de implementare a unui cadru legislativ existent şi a unui set de politici publice care cel puţin la modul oficial sunt asumate de către instituţiile statului”. „Consider investiţia în energie şi în energie regenerabilă ca principala resursă de creştere a competitivităţii economiei româneşti pe termen scurt şi mediu. Nu este niciun alt domeniu în care putem să investim care să aibă rezultate mai spectaculoase şi mai rapide decât investiţia în domeniul energetic”, a subliniat liderul PSD.

Potrivit lui Geoană, un program coerent de creştere a eficienţei energetice ar reduce risipa din sistemul energetic românesc de aproape 40%, adică exact procentul acoperit din importurile de energie şi de gaze naturale. „Suntem cei mai necompetitivi în Europa, pe fiecare unitate de produs fabricat în România cheltuim mai mult energie decât orice altă ţară europeană”, a mai criticat preşedintele Senatului. El a adăugat şi „puseele şi cotiturile mult prea radicale în politica din sectorul energetic”, care nu au fost coerente şi au fost influenţate, de multe ori, de „interese oculte”.

„Şi ieri, în coaliţie, s-a luat o decizie şi sper ca miniştrii Economiei şi ai Mediului să ajungă la un compromis rezonabil, cu privire la tranzacţionarea emisiilor de CO2. Propunerea pe care am făcut-o a fost să nu aruncăm aceste resurse în bugetul de stat, nediferenţiat, ci să reprezinte o sursă de alimentare pentru un Fond de competitivitate economică şi eficienţă energetică, asfel încât să putem să ne bazăm pe o sumă de resurse relativ importantă care, împreună cu fondurile europene, cu resursele din domeniul mediului, cu cele complementare de la bugetele locale şi centrale ar putea să reprezinte o masă consistentă de resurse financiare, care puse inteligent la lucru cred că ar putea să schimbe situaţia economică românească şi să pregătească relansarea noastră”, a susţinut Geoană.