Astfel, programul pe care şi-l asumă noul ministru al Culturii are ca articulaţie majoră diversitatea, fie ea culturală, lingvistică ori religioasă, care este urmărită prin „protejarea şi respectul identităţilor culturale, a tradiţiilor şi moştenirii culturale”, „promovarea valorilor culturii române precum şi a celor aparţinând minorităţilor naţionale”, „reforma şi descentralizarea, după caz, a sistemului instituţional al culturii, pentru a răspunde nevoilor culturale exprimate de colectivitate şi pentru a diversifica oferta culturală şi a o apropia de consumator”.

Minorităţile naţionale devin un concept-cheie al Ministerului Culturii, noul program de guvernare menţionându-le expres, la capitolul cultură. De pildă, atunci când se vorbeşte despre componenta de patrimoniu, din care ministrul Theodor Paleologu îşi făcuse o prioritate, se precizează că patrimoniul naţional trebuie sprijinit şi promovat, „inclusiv cel ce aparţine culturii minorităţilor naţionale”.

Dacă printre obiectivele centrale pe care programul de guvernare le propune pentru domeniul cultural se regăsesc cele ale fostului ministru, cum ar fi restaurarea monumentelor istorice, reabilitarea centrelor istorice şi formarea profesională, în ceea ce priveşte cultele lucrurile sunt mai nuanţate. Pornind de la principiul autonomiei cultelor religioase recunoscute de statul român, se doreşte „continuarea procesului de restabilire a dreptului de proprietate pentru cultele religioase recunoscute de statul român”, „acordarea de sprijin financiar cultelor religioase, susţinerea prezenţei şi a rolului acestora în societate”, „promovarea unui parteneriat activ între stat şi culte prin crearea unor centre de asistenţă socială”, dar şi „sprijinirea cultelor religioase recunoscute al căror număr de enoriaşi este sub 5 % din populaţia ţării de către Guvern, prin măsuri pozitive cu un procent cel puţin egal sau peste procentul enoriaşilor”.

Programul de guvernare asumat de noua formulă executivă mai propune, pentru domeniul culturii, legea mecenatului în cultură şi artă, regăsită şi în programul cabinetului Croitoru, precum şi „susţinerea luptei împotriva încălcărilor drepturilor de proprietate intelectuală, prin cooperarea cu celelalte autorităţi şi instituţii cu competenţe în domeniu, cu accent pe educarea publicului consumator şi pe susţinerea unor modele comerciale care să respecte drepturile titularilor şi să faciliteze, în acelaşi timp, accesul la aceste conţinuturi”.

Nominalizat de premierul desemnat Emil Boc să conducă Ministerul Culturii, preşedintele executiv al UDMR, Kelemen Hunor, este absolvent de Filosofie, a redactat emisiuni de radio şi a lansat două volume de versuri şi un roman. În decembrie 1989, a fost co-fondator şi redactor-şef adjunct al revistei culturale Jelenlét, iar ulterior a colaborat la revista cu acelaşi profil Korunk. Experienţa în radio a dobândit-o la Studioul Teritorial Cluj al Societăţii Române de Radiodifuziune, unde a redactat emisiuni politice şi culturale.

Kelemen este familiarizat cu ministerul pentru care a fost nominalizat, unde a mai ocupat postul de secretar de stat. Din 2000, este deputat UDMR din 2000 şi membru în comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, iar din 2005, membru UDMR în Biroul Permanent al Camerei. Kelemen Hunor ocupă funcţia de preşedinte executiv al UDMR din iunie 2007, iar pe 27 iunie 2009 a fost desemnat candidat la prezidenţiale al acestei formaţiuni politice.

Viitorul minister al Culturii nu va mai cuprinde şi Cultele, care vor fi coodonate de un secretariat de stat direct în subordinea premierului, a declarat duminică premierul desemnat Emil Boc.