Mişu Negrițoiu spune că singura măsură neutră pe care România o poate aplica acum pentru absorbţia rapidă a costurilor recesiunii ar fi deprecierea monedei naţionale. Şi asta pentru că, în opinia sa, primele semne de corecţie ale creşterii economice, “umflată ca un balon” în ultimii ani, au apărut în momentul aprecierii leului. “De câţiva ani, moneda naţională se apreciază, economia duduie, se umflă, iar noi nu ne-am întrebat pe ce resurse se baza această dezvoltare. Ne-am trezit, pe neaşteptate, cu o monedă puternică şi cu o creştere economică de 9%, ceea ce i-a făcut pe unii oficiali să exprime opinia că România ar putea deveni cea de-a şaptea putere economică a Europei”, a arătat Negriţoiu. Deşi susţine că nu pledează pentru deprecierea monedei naţionale, şeful ING spune că, “la carte”, aceasta ar fi soluţia.
“Când leul s-a apreciat, populaţia a câştigat mai bine, dar nu a ştiut de ce trăieşte mai bine. Acum, plătim doar preţul unei uşoare deprecieri a leului. Am văzut ţări care şi-au depreciat monedele naţionale şi care stau astăzi mai bine decât noi”, spune Negriţoiu. Acesta a precizat că, dacă nu vom plăti voluntar preţul pentru o economie “euroizată”, îl vom plăti involuntar, în condiţiile în care 65-70% din credite au fost acordate în moneda unică europeană. Bancherul a explicat la The Money Channel că ING nu a deschis pe piaţa valutară poziţii în cont propriu pentru a specula împotriva leului. “Prin tranzacţiile pe care le realizăm ajutăm, dacă putem, anumiţi clienţi. Dar, speculaţiile pot transmite şi un semnal de piaţă, în funcţie de comportamentul investitorilor. Şi acest semnal a fost dat în octombrie 2008. Din păcate, s-a luptat cu piaţa, cu tendinţele şi cu investitorii şi s-a creat un interval de câteva luni în care a dispărut lichiditatea şi tot acolo s-a ajuns până la urmă”, spune bancherul. Mişu Negriţoiu este una dintre vocile cele mai critice cu privire la politicile Băncii Naţionale, deşi nu a ezitat să şi laude unele decizii, atunci când a considerat că există motive. Foarte mulţi ani, în piaţa bancară au existat zvonuri şi speculaţii potrivit cărora şeful ING ţinteşte scaunul de guvernator. Negriţoiu a precizat însă că nu a fost şi nu este tentat să ajungă la banca centrală. “S-a speculat mult lucrul acesta. Dacă aş fi vrut să rămân într-o poziţie publică, aş fi rămas (n. red. – Negriţoiu a fost, în perioada ’92-’93, ministru de stat pentru Coordonare, Strategie şi Reformă, în cabinetul Văcăroiu). Sunt prieten cu oamenii din BNR, guvernatorul însuşi este legat de istoria băncii centrale. Dar asta nu înseamnă că, trecând de partea cealaltă a baricadei, nu ar trebui să împărtăşesc ceea ce văd, ce spune toată lumea, ceea ce ar trebui să ia BNR în considerare”, a precizat Negriţoiu.
Bancherul şi-a început activitatea la banca ING Barings în 1997. Doi ani mai târziu, a fost numit vicepreşedinte şi director general adjunct al ING România. În 2006, Mişu Negriţoiu a preluat poziţia de director general al ING Bank România şi de preşedinte al Comitetului de Ţară al grupului olandez, care include, pe plan local, şi compania ING Asigurări de Viaţă.
