De asemenea, acesta a vorbit despre polița de asigurare obligatorie a locuinței și a precizat că s-a înființat un grup de lucru format din reprezentanți ai Autorității de Supraveghere Financiară, PAID, Ministerului Finanțelor Publice, Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene și asociațiilor profesionale: UNSAR, UNSICAR, PRBAR, care să elaboreze o analiză diagnostic și să identifice soluții optime și viabile care să conducă la creșterea gradului de cuprindere în asigurare.
AGERPRES: Cum vedeți evoluția pieței RCA în perioada următoare? Sunt posibile scumpiri?
Cornel Coca Constantinescu: Piața asigurărilor RCA se află într-un proces de stabilizare, după o perioadă în care s-au resimțit distorsiuni la nivelul tarifelor de primă, care au afectat clienții persoane fizice și totodată au impactat nivelul cheltuielilor cu asigurările, mai ales în cazul acelor societăți care utilizează în scop de afacere flote de vehicule. A trebuit să fie identificate noi mecanisme prin Legea 132/2017 privind asigurarea RCA, precum tariful de referință, asiguratul cu risc ridicat, care au contribuit la transparentizarea modului de formare a tarifului și la echilibrarea pieței. Cu toate acestea, nu trebuie să pierdem din vedere faptul că tariful de primă pentru asigurarea RCA se stabilește, în principal, în funcție de riscurile asumate de asigurător, provenite inclusiv din comportamentul asiguraților. Din aceste considerente, valoarea tarifului de primă nu poate fi imuabilă, ci variază în limite rezonabile, luând în calcul pe lângă alte elemente și frecvența și severitatea daunelor, ceea ce implică responsabilizarea în ultima instanță a conducătorilor auto.
Unul dintre obiectivele principale ale pieței este creșterea gradului de cuprindere în asigurare, ca element de gestionare a riscului cu efect de stabilizare la nivelului primei. În același timp, flexibilizarea perioadei pentru care se poate încheia asigurarea RCA va influența pozitiv gradul de cuprindere în asigurare, pentru acele cazuri în care vehiculul va fi deținut pe o perioadă mai mică de 1 an, sau în cazul în care acesta nu va fi folosit pe perioade lungi de timp, aceasta reprezentând o soluție de rezolvare a unor situații excepționale.
AGERPRES: Cum stau companiile care vând astfel de polițe din punct de vedere al rezultatelor financiare?
Cornel Coca Constantinescu: Datele statistice la nivelul semestrului I 2017 ne indică o rată a daunei combinată de 98,97% în cazul asigurărilor din clasa A10 — asigurarea RCA, de unde rezultă totuși o marjă de profit din activitatea de subscriere, în condițiile în care dauna medie RCA plătită pentru vătămări corporale a scăzut cu 9,13%, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, ajungând la 47.905 lei, în timp ce pentru pagube materiale a scăzut ușor cu 1,99%, la valoarea de 7.208 lei. Activitatea de subscriere a riscului de răspundere civilă auto nu generează de regulă un profit consistent, în considerarea faptului că este o asigurare obligatorie, cu impact asupra unui număr mare de subiecți. În același timp, această asigurare nu trebuie să genereze pierderi, putându-se încadra într-o marjă de minimă profitabilitate, în condițiile în care cheltuielile administrative și de achiziție care se reflectă în elementele tarifului de primă sunt administrate judicios și fără excese.
AGERPRES: Am putea vedea ieșiri de pe această nișă sau reduceri ale ponderii acestui segment la unele companii?
Cornel Coca Constantinescu: Există premisele ca în viitorul apropriat să intre și alți asigurători pe piața asigurărilor RCA, ceea ce va contribui la normalizarea pieței și temperarea unor excese, reflectate în cota de piață, precum și la realizarea unei dispersii a riscului pe fondul evitării riscului de concentrare, aspecte benefice pentru industrie în ansamblu.
AGERPRES: Ce efecte are decontarea directă?
Cornel Coca Constantinescu: Decontarea directă are menirea să conducă la fidelizarea clienților și oferă un criteriu de departajare în funcție de calitatea serviciilor de care beneficiază asiguratul-păgubit, prin intermediul propriului asigurator. Astfel, prețul nu devine singurul criteriu relevant în achiziționarea unei asigurări RCA, pe baza argumentului că asiguratul nu este și beneficiarul asigurării. De asemenea, decontarea directă conduce la creșterea încrederii și la consolidarea reputației acelor asiguratori care înțeleg prioritatea de a oferi servicii de calitate clienților proprii, cu obiectivul de fidelizare a acestora.
AGERPRES: Funcționează sistemul bonus /malus?
Cornel Coca Constantinescu: Sistemul bonus-malus este o construcție sănătoasă și echitabilă cu scopul de a penaliza pe acei asigurați care au un comportament riscant și vine în completarea altor acțiuni de conștientizare a necesității de a adopta un comportament preventiv și responsabil al șoferilor.
AGERPRES: Care credeți ca sunt cele mai eficiente măsuri pentru a schimba comportamentul din trafic al unor șoferi?
Cornel Coca Constantinescu: Nu există o singură măsură care poate conduce la un rezultat pozitiv și cu efect imediat. Când vorbim de comportamentul în trafic, avem în vedere o combinație de măsuri educative, preventive și numai în final punitive. Cele mai importante sunt cele educative desfășurate în mod continuu, deoarece formează atitudini, modele de conduită acceptate de societate. În acest cadru se circumscriu activitățile de conștientizare a riscurilor de către șoferi, precum campania națională de siguranță și prevenție rutieră ‘Fii treaz la volan’, desfășurată de Asociația pentru Promovarea Asigurărilor, cu sprijinul Poliției Române, ASF și BAAR, precum și alte activități desfășurate cu precădere în școli de către Poliția Română.
AGERPRES: Pe de altă parte, se dorește introducerea unui nou risc acoperit de polița de asigurare obligatorie a locuinței, cel de furtună. Când ar putea avea loc?
Cornel Coca Constantinescu: Gradul de cuprindere în asigurarea obligatorie PAD împotriva riscului de dezastru natural este scăzut și această formă de protecție minimă nu și-a atins potențialul, ceea ce reprezintă desigur un motiv de îngrijorare. Din această cauză, s-a înființat un grup de lucru format din reprezentanți ai Autorității de Supraveghere Financiara, PAID, Ministerului Finanțelor Publice, Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene și asociațiilor profesionale UNSAR, UNSICAR, PRBAR, care să elaboreze o analiză diagnostic și să identifice soluții optime și viabile care sa conducă la creșterea gradului de cuprindere în asigurare.
Fiecare țară și-a definit evenimentele care intră în categoria de dezastru natural în funcție de specificul geografic și condițiile climaterice al zonei, de severitatea și impactul fenomenelor catalogate ca și dezastru natural. Prerogativa de a propune includerea unor riscuri suplimentare în polița PAD, precum cel de furtună, revine altor instituții specializate ale statului și va avea la bază o evaluare a acestui risc, prin prisma siguranței cetățeanului și a mediului de afaceri.
În măsura în care se va concretiza o propunere în acest sens, PAID va putea efectua propria evaluare a riscului de subscriere, astfel încât astăzi este prematur să ne referim la tariful poliței PAD, care include asigurarea de risc împotriva furtunii.