"Toate tipurile de reţele din lume au reguli, au o poliţie şi îşi contorizează, într-un fel sau altul, utilizatorii. Internetul este singura excepţie. Trebuie să stopăm utilizarea anonimă a informaţiilor de pe internet, pentru a fi liniştiţi în privinţa securităţii, printr-o soluţie de tipul paşapoartelor, în cazul oricărui utilizator. Când a fost inventat automobilul, nu existau permisele de conducere. Ideea a apărut însă după câteva incidente. Acelaşi lucru trebuie să se aplice şi pentru internet”, a declarat Eugene Kaspersky, CEO şi cofondator al Kaspersky Lab şi una dintre cele mai importante voci din piaţa globală a soluţiilor de securitate.
Acesta consideră că, printre măsurile necesare garantării unui mediu online mai sigur, se numără şi stocarea temporară a informaţiilor despre utilizatori şi punerea acestora la dispoziţia autorităţilor, în caz de necesitate, după modelul aplicat în Olanda, în prezent.
"Internetul, cu sutele de milioane de utilizatori, este ca o ţară fără graniţe. Poliţia are însă graniţe când vine vorba despre jurisdicţie. Dacă, din Brazilia, se lansează un atac cibernetic asupra Europei, printr-un proxy din Panama, poţi să‑ţi iei gândul de la orice investigaţie. Este imposibil", spune Kaspersky.
Oficialul este de părere că guvernele nu vor lua măsuri stricte în privinţa criminalităţii online decât în urma unei serii de atacuri serioase, care să arate vulnerabilităţile sistemelor publice şi ale computerelor utilizatorilor individuali. "Avem destul loc pentru infractorii cibernetici în Siberia. Vestea proastă pentru unii ar fi însă că, dacă se iau măsurile necesare pentru un internet mai sigur, vor dispărea şi pornografia, şi conţinutul media ilegal", consideră Kaspersky. În primul semestru, 85,5% din traficul pe mail a fost spam, iar 0,3% din totalul mesajelor conţineau ataşamente infectate, potrivit unui raport Kaspersky Lab, situaţia actuală fiind similară celei din aceeaşi perioadă a anului trecut.
Printre motivele pentru care criminalitatea cibernetică este din ce în ce mai prolifică, oficialul enumeră profitabilitatea atacurilor asupra instituţiilor financiare şi a tranzacţiilor online, uşurinţa de a dezvolta un software în acest scop şi şansele mici ale autorităţilor în acest gen de investigaţii.
"Un infractor cibernetic nu intră niciodată în contact direct cu victima. Este suficient să stea într-o cameră din Bahamas şi să dezvolte softul necesar. Profitul îi va veni fără să iasă măcar din casă”, spune Kaspersky.
Acesta vede mesajele comerciale nesolicitate tip spam drept cele mai des întâlnite ameninţări cibernetice.
“Ca să ai un sistem 100% în siguranţă, computerul trebuie să aibă toate porturile închise, să fie oprit, scos din priză, iar utilizatorul fie să doarmă, fie să fie mort”, precizează Kaspersky.
Contextul economic actual a influenţat mesajele spam pentru serviciile de publicitate online, care acum reprezintă 16,6% din totalul de spam, dar şi mesajele care promovează diverse produse şi servicii – acestea din urmă înregistrând o cotă de 35%, cu 10% mai mică decât anul trecut. În prima jumătate a lui 2009, domeniile cele mai populare pentru spam au fost: serviciile şi produsele din sănătate (22,1%), serviciile de e-advertising (16,6%), materiale destinate adulţilor (11%), educaţia (10,4%) şi imitaţiile de produse de lux (7,4%).
Apple trebuie să aibă o politică mai deschisă
Eugene Kaspersky este de părere că producătorii de smartphone-uri care au o politică închisă de acceptare a soluţiilor software produse de terţi pentru platformele de operare a telefoanelor au mai puţine şanse de a rezista în piaţă pe termen lung.
“În urmă cu mai mulţi ani, Windows concura, ca sistem de operare, cu OS/2 de la IBM şi cu Novell Netware. Windows a fost mai flexibil şi a rezistat, în timp ce oponenţii au dispărut din piaţă. Acelaşi lucru se întâmplă şi în lupta dintre telefoanele Google, pe de o parte, şi iPhone şi BlackBerry, pe de altă parte. Dacă în cinci ani Apple, care produce iPhone, şi Research in Motion, care dezvoltă Blackberry, nu se răzgândesc în privinţa politicii de acceptare a software-ului produs de terţi, vor ieşi din piaţă exact pe modelul IBM şi Novell. Atunci, Google va domina fără probleme piaţa, pentru simplul fapt că au o platformă deschisă”, consideră Kaspersky.
Acesta crede că telefoanele produse de HTC sunt singurele care prezintă un nivel bun al siguranţei aplicaţiilor rulate. La nivel de sisteme de operare, Kaspersky spune că Symbian este platforma model, care rulează doar aplicaţii verificate.
Pe de altă parte însă, nivelul ridicat al filtrării aplicaţiilor determină producătorii să nu aştepte până la capăt certificarea soluţiilor şi să migreze spre platformele de masă, care permit accesul mai rapid la utilizatorul final. Piaţa urmează să se împartă, potrivit acestuia, între soluţiile sigure, dar cu mai puţine opţiuni, şi cele bogate în aplicaţii cu un nivel mai slab al verificării riscurilor implicate.
"Marea majoritate a oamenilor vor opta însă pentru sistemul bogat în aplicaţii, ignorând riscurile”, spune oficialul Kaspersky Lab.
Potrivit statisticilor citate de Kaspersky, la nivelul Europei, Americii şi Asiei, peste 90% dintre computere sunt protejate de un sistem antivirus, segmentul de business ducând procentajul până aproape de plafonul de 100%.
Oficialul afirmă că vânzările de soluţii de securitate Kaspersky prezintă o tendinţă de încetinire pe segmentul de business. "Dacă până acum companiile cumpărau şi câteva licenţe în plus, de rezervă, acum numără atent fiecare pachet şi sunt mai conservatoare în abordare. Mulţi au trecut la programe piratate sau antivirus gratuit. Nu cred în calitatea aplicaţiilor gratuite”, spune acesta.
Până în 2008, compania a raportat afaceri în creştere anuală de 80-90%. "În prezent, nu avem un business în scădere. Creşterea este tot de două cifre şi nu este în zonă apropiată de 10%”, afirmă oficialul.
Pentru a impulsiona vânzările la nivel local, Kaspersky a avut în retail o campanie agresivă de reduceri de preţuri, care a generat vânzări de câteva zeci de mii de licenţe. Segmentul consumer a scăzut însă ca pondere în vânzările Kaspersky România, generând în prezent aproximativ 50% din afaceri, focusul companiei îndreptându-se către zona de business.
Deşi şi-a stabilit iniţial pentru acest an o cotă de piaţă de aproximativ 30%, ultimele estimări ale Kaspersky menţionează în România o cotă de 20-25%.
Potrivit jucătorilor, piaţa de securitate IT este estimată pentru acest an la circa zece milioane de euro. Pe viitor, la aceasta se va adăuga şi o zonă mai puţin exploatată, a soluţiilor de securitate pentru terminalele smartphone, cu o piaţă potenţială de trei milioane de unităţi.
