Punctul central al manifestărilor dedicate zilei naţionale va fi astăzi parada militară de 1 Decembrie de la Arcul de Triumf. Evenimentul va începe la ora 11 şi îl vom transmite în direct, în cadrul unei ediţii speciale. La paradă vor participa 1.500 de militari si tehnica militară de la Ministerul Apărării, de la Interne, SRI şi SPP. Până atunci, la această oră se desfăşoară ceremonii militare de depuneri de coroane si jerbe de flori la Monumentul Eroilor militari romani cazuti la datorie, amplasat in fata Palatului National al Copiilor din Parcul Tineretului, si la Mormantul Ostasului Necunoscut din Parcul Carol I.
După parada militară de la Arcul de Triumf, în jurul orei 18, in Piata Tricolorului din fata Palatului Cercului Militar National, va avea loc un ceremonial militar si un concert de cantece ostasesti, urmat de retragerea cu torte a militarilor din Regimentul 30 Garda „Mihai Viteazul” pe itinerariul Palatul Cercului Militar National, Bulevardul Regina Elisabeta, Piata Operei, Piata Leu, Bulevardul General Vasile Milea.
Ziua Marii Uniri. Istoric
1918 este un an de referinţă pentru românii din toate provinciile ţării. Sfârşitul Primului Război Mondial a creat condiţii proprice pentru afirmarea tinerelor naţiuni din Europa. Ziua de 1 decembrie 1918 marchează finalul luptei duse de români pentru întregirea statală. Pe 27 martie, Sfatul Ţării din Chişinau semna unirea Basarabiei cu România, pe 15 noiembrie era alipită Bucovina, iar pe 1 decembrie, la Alba Iulia, se semna Rezoluţia care consfinţea unirea Transilvaniei şi a Banatului cu restul ţării. Statul român a funcţionat în graniţele stabilite la 1918 doar până în 1940, când Basarabia şi Bucovina au fost preluate de URSS prin Pactul Molotov-Ribbentrop.
Ca zi naţională însă, 1 decembrie a fost proclamată de abia în 1990, după căderea sistemului comunist. Din 1877 până în 1947, aniversarea statului era pe 10 mai, dată de referinţă pentru monarhia constituţională din România. Pe 10 mai 1866 Carol I depunde jurământul de credinţă în faţa Parlamentului. La 10 mai 1877 România îşi proclamă indendenţa, iar peste patru ani, la aceeaşi dată, Carol I a fost încoronat Rege al României. În 1948 ziua naţională a devenit 23 august. O dată istorică importantă, dar nu în sensul pe care i l-a dat propaganda comunistă. Pe 23 august 1944 România ieşea din alianţa cu Germania nazistă. Stabilirea zilei naţionale pe 1 decembrie a stârnit controverse şi, chiar şi acum, la 21 de ani de când sărbătorim ziua naţională în prima zi de iarnă, apar nemulţumiri. Unii susţin că 10 mai este o dată mult mai semnificativă pentru statul român, decât 1 decembrie. Cei contrariaţi de decizia din 1990 de a stabili ziua naţională în prima zi de iarnă aduc în discuţie şi mult discutata teamă a primului preşedinte al României, Ion Iliescu, faţă de reinstaurarea monarhiei. Cu doar câteva zile înainte de parada de pe bulevardul Kiseleff din Capitală, Senatul a votat propunerea legislativă care prevede declararea zilei de 10 mai – Ziua Independenţei, ca zi de sărbătoare naţională. Decizia finală va fi dată de Camera Deputaţilor, iar dacă se va adopta, vom mai avea o zi liberă.
